agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 2695 .



între semnele tale
poezie [ ]
(jumătăți-magritte)

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Salvamaria ]

2009-01-11  |     | 



rătăcesc în sloterisme zelkanând vise și flori,
iar pe cea mai strâmtă cale nimeresc în uneori…
și, din lunga amintire cu a fi și a nu fi,
tu mă duci într-o poveste cu a ști și a iubi…
dai cu zarul cerând șapte,
eu adun un pumn de șoapte…
prin urechi-interpolări
te atingi de mii de zări…
stai un pic, reține visul,
ca te paște Paradisul…
aici opresc povestea
în gândul meu albastru,
cu marea ta,
cu dorul…

din necuprinderi
și din seri de vise,
mă tot adun în tine
prin abise…

și-n ghemul din unghere,
și-n inima-ți de plop,
foșnind într-un marin,
mă tragi în valuri-joc…

Te-am ascultat
și-am țesut nervuri de frunză… am tăcut și-am făcut cum mi-ai spus în lacrimi de cuvinte... nuntească marea, vântul, cu spulberișul nisipului... cu vârtejurile, cu norii și cocorii, cu digul, cu plaja pescărușilor… și-n țărmul tău pun clipa mea-n prelung, amân din mine-n dungile albastre și fug din zorii zilei, ca seara să-ți ajung… tu doar să crezi în jumătatea frunzei cu care, de dimineață până în vis, stau de vorbă, și tu taci… s-asculți la nesfârșit ecoul… aici e deșertul în care am pierdut. Tu zici că-i semn bun și eu te cred. Aceasta-i piatra unghiulară pe care ai luat-o drept gară... S-au întâmplat mai multe într-o seară... seara în care am pus totul într-un semn...
………………………………………
În
marginea lacului e seară. Nuntașii măslinilor, cireșilor, sălciilor, castanilor, teilor… sunt norii și vântul. Eram la drum, de la București la Câmpina… și călătoream să urc muntele, cu tot seninul cerului de deasupra Histriei, pâna unde albastru ploua peruzea în mare… Și încă mai am un dor, păstrat pe banca din fața alaiului celor cinci plopi de pe lânga copacul meu mereu desfrunzit și verde. Cu el vorbesc ori-de-câte-ori am nostalgia umbrei pe care un poet clasic a desenat-o respirând din aroma lui de sub coajă. Când îl privești, desenează, pe albastru cu nouri călători, un cer de poveste. L-am întâlnit prima oară pe o margine de drum care arată nordul cu o rozetă de privighetoare. Acum ascultă, cum ascult și eu, ecoul de sub numele unei jumătăți de frunză.






Montréal, 11 ianuarie 2009

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  CăUtare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!