ANOTIMPURI

Șuvoaie de raze
țâșnesc
din porii încinși
și prin nisipul fierbinte
umbrelor le piere
răcoarea.

Prin ploile reci
cu veștede frunze
arome
te-mbie-n cămări
și-n V-uri cocorii
țintesc depărtarea.

La focul din sobă-mi
dezgheț răsuflarea
și-n țurțuri
privirea îngheață
subit
peste cuprinsul
necuprins.

Copacii se-mbracă
din nou
în straie de frunze
și-n verdele crud
parfumat
în viu concert colorat
învie natura.