agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 4114 .



pe spatele unei viori
poezie [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [andreighe ]

2006-12-19  |     | 



stau întins deasupra unei viori nu te pot privi doar să-mi amintesc ochii tăi topind zăpada umerilor mei care n-au vrut să se întoarcă la tine/ călătorie în fața mea țipătul unei alte persoane/ al celui care este singur întins deasupra unei viori/ răstignind neuronii ca să-și mai amintească/ tabloul înserare de noiembrie un fel de cataclism suspendat deasupra herăstrăului neatingându-l dar continuând să pulseze/ până când vine noaptea și din noaptea aia răsare ceața care se răspândește în sunete și foame/ te vei îneca te vei îneca/ nu mai încerca nu te mai zbate/ pe aceeași stradă pe care mă îndrept căzând către casă o altă persoană urlă în fața mea//

mă îndrept către tine cu vioara pe spate e o iarnă de liniște a celor călduroși ca niște petale încinse/ ploaia care cade peste mine mă incendiază pe o jumătate de trotuar/ pe cealaltă parte sunt încă viu ca un pământ căutând să fac ceva să mă recuceresc ca să pot să te recuceresc/ și dacă nu-ți va plăcea taci și stai în mine/ probabil voi fi scorbura în care să te adăpostești când ești rănit/ ca un fulger eliberat din nori în vacarm în pământ/ și de acolo un sunet pulsând ca un telefon se prelinse în sufrageria unei după-amiezi//

sunt pasărea celui de pe urmă neon continuă să scrii dacă vrei să mai trăiesc în epuizarea tuburilor în infernul acut al băilor/ al bătăilor de inimi care nu se regăsesc călătorind într-o altă desprindere/ uneori fac un zbor de încercare iau vioara și mă arunc dincolo de mare/ de câte ori îți miros părul îmi amintesc de un nuc în care dormeam vara/ cu sunete cu aripi și cu păsări cu tot/ dar astăzi sunt numai strada pe care pășești când vrei să vezi cum este să stai întins pe spatele cald al unei viori//

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!