agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 4522 .



Cântecul de iubire al lui Hovanes
poezie [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Hovanes_Tâlcuranþi ]

2002-10-12  |     |  Înscris în bibliotecă de Zareh Ara



Ah, iubire, nu mă pierde! Mori, îi auzeam cuvântul.
Vino c-un hârleț de aur, ca să-mi sapi cu el mormântul.

Rugul dacă-o să mai ardă, sufletu-mi va fi văpaie.
Nimeni n-a scăpat pe lume de-a iubirii vâlvătaie.

De-mi stropiți cu vin cenușa, cântărețu-aș vrea să-mi vină,
Și în giulgi de verde frunză mă-ngropați într-o grădină.

De la ochii-ți chiar călăii deprind arta de-a ucide.
Sub zăvoarele iubirii lumea tu o poți închide.

Mi-ai ars inima: din prafu-i ți-ai luat negru pentru pleoape,
Iar din sânge, pentru scaldă, hna cu-mpurpurate ape.

Sunt rănit de glasu-i dulce. Hai, loviți-mă cu mere!
Sufletul mi-l ține-n mreajă precum vinul în putere.

Mi-am visat azi-noapte trupul sfârtecat cu-nverșunare -
Se-nfruntau din carnea-mi corbii, iar din sânge-un roi de fiare.

Leu-și înfipsese colții, sângele-și urma izvorul.
Vino, nu-ți ascunde setea - după sânge duceai dorul!

Jur pe țărna vitejiei: unic sufletu-mi închinu-l -
Sângele ți-l dau ca jertfă: fie-ți dulce precum vinul!

Norul negru de pe frunte acum inima îmi frânge:
Nu mai simt decât veninul și-mi curg lacrime de sânge.

O, mâncam doar la o masă, și sorbeam doar dintr-o cupă,
Și eram mereu alături - și-acum vraja să se rupă?

Martori pentru jurăminte luai tăriile luminii -
Dragostea ne-a frânt-o, cine, de-am ajuns precum străinii?

Celui ce ne-aduse răul, răul fie-i parte bună.
Bine meargă-i doar acelui ce ne vrea iar împreună.

Ceru-acum îndrepte-i pasul! Arborul iubirii mele
Ca pădurea să-nflorească la cântat de păsărele.

Hovanes, doar prin răbdare fericirea ți se-nchină.
De departe, cu sărutu-i, ea, ca mâine, va să vină.

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!