Deschizi gura si aud sunetul corzii vocale
incordandu-se armonios
si slobozind vorbele tale
pline de ura, de patos si de chin
apostrofandu-ma pentru nesabuinta de a te lasa singura.
Pana si dracii de pe coloane murmura viclean
asemeni plansului unui parau ce a vazut si a trait multe
precum cerul asa si tu
precum stelele asa si noi
precum marea s-a spalat de pacatele altor neamuri
asa ne-am curatat si noi de rusinea de a fi
si uita de mine la fel cum voi face si eu.
Potecile rasucite pe dupa dealuri,
padurea rasfirata pe munti
si sufletele noastre asternute pe doua stanci
trimitandu-si mesaje cu ajutorul tunetului-
hilar comportament
intrerupt doar de adierea vantului
sau de preambulul furtunii noastre launtrice.
Anotimpurile se petrec, vantul ne toceste fata
timpul ne spune ca mai e putin
in usa se aud bataile inevitabilului sfarsit;
as fi vrut sa fiu prooroc
sau sa-mi indrume cineva calea
am dat de tine si apoi mi-am complicat soarta
sunt un biet pungas ce te iubeste,
care asemeni unui neghiob a dat cu piciorul in mare
iar marea s-a miscat
tulburand stelele agatate
de cerul care esti tu...