Mi-am închiriat un ochi pentru o singură seară
să te pot vedea mai departe decât lupul din povestea
cu bunica, vânător și Happy end relativ
ochiul trebuie returnat până dimineață la ora 9 (uită-te la ceas am întârziat?)
derulat regulamentar și dacă se poate să nu fie murdar
de bucățile acelea de cometă pe care unii obișnuiesc
să le comande prin telefon. Ce gusturi dubioase...
Ar fi trebuit să am și mâinile mari, dinții ascuțiți și botul lung
dar cred că nu erau de închiriat în seara asta decât ochi
aș fi putut lua doi dar îmi era rușine să te privesc de atât de aproape
indecența uneori ne duce aproape de zei și acolo se mai naște
din când în când câte o poveste cu tauri, ploi de aur și ouă de lebădă
Azi am închis filmul mult mai repede. Știam sfârșitul, cuprinsul și introducerea
introducerea o făcuse un nene cu nume polonez care nu contează.
însă la sfârșit azi în loc de The (Happy) End, Fin, Konetz filma am văzut că o mână adugase cu pixul pe peliculă:

trebuia ca odată
ca niciodată
să se sfârșească
(ne)începuturile
nu?

semnătura nu exista dar era descifrabilă