agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Publicitate Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Poezie Personale Proză Scenariu Eseu Presa Articol Comunități Concurs Special Tehnica Literara Multimedia

Poezii Românesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texte de același autor




Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 1421 .



Poemă pentru un asfințit de nuntă
poezie [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Andia ]

2004-05-16  |     | 



În ultima vreme nu mai înțelegeam de ce nuntesc florile în gălețile țigăncilor,
ca să se ofilească în brațele mele pe scurt,
de ce nu m-aș fi apucat să împart flori
cunoscătorilor: lalelele au cupe ovale,
trandafirii înțeapă,
albăstrelele sunt albastre,
bujorii se deschid doar seara sau
niciodată, crinii ucid.

În sfârșit așa absorbită eram, încât am uitat
să cobor la stația oamenilor,
nici măcar nu mi-am dat seama ce frumoasă
poate fi o pasăre până n-am privit-o murindu-mi
printre degete sau gheare,
nu pricepeam deslușit unde ea se sfârșea,
unde eu începeam, așa frumoasă era
încât în noaptea aceea a plouat și în noaptea următoare s-a înseninat,
un miracol
să plouă, să se însenineze are legătură cu pasărea țigăncile și nunta.

Nu mă uita nu te-am rugat niciodată,
în fond tu mă asemuiai cu o pasăre vie,
de ce ți-aș fi murit vreodată,
o pasăre moartă zboară cum noi nu ne-am imaginat
zborul.
Pe urmă m-am gândit la curburile pământului care e o femeie, îți amintești,
dacă îți spun ce-mi trece prin cap înnebunești-
o femeie geloasă,
tu crezi că ea nu știe cine i-a furat aurul, perlele, șiragurile de pietre prețioase,
nu vezi cum se aruncă în prăpăstii, de ciudă,
cascadele?
Pământul e o femeie tânără încă, nu vezi ce lungi i-au crescut pădurile...

Să n-o mai lungesc?
Cobor aici, m-am hotărât.
Dacă e capătul pământului cu atât mai bine.
Am învățat degeaba limba păsărilor, și a culorilor, și a nunților,
numai limba cuvintelor
n-am învățat-o.

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei și culturii. Scrie și savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică și concursuri. poezii
poezii
poezii  CăUtare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare și confidențialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!