agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 2290 .



în telefon poveste de dragoste târzie
poezie [ Vizuală ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [andreighe ]

2004-12-08  |     | 



în telefon poveste de dragoste târzie




în telefon poveste de dragoste târzie
ecran cu sentimente scufundate
pe ecran poze cu mine fulguind,
cu câteva zâmbete ale tale
acul kilometrajului blocat la 180 la ora
nu mai vorbim nimic, avem aerul că trăim
o muzică pasională, prea lentă pentru sânge

în telefon poveste, o operație care s-a terminat
am lăsat să se scurgă tot sângele
l-am spălat și acum e cuminte, nu-și mai actualizează
nimic, pe ecran creierul lui face rândurile obișnuite
acum ne lăsăm pe spate, dansăm o muzică
pasională, prea lentă pentru sânge
prea lentă pentru nimic

următorul cadru este un mesaj din tavernă
degetele înghețate în buzunar mâna crispată pe telefon
au scris ce ți-ai imaginat
atât de mult timp: covor pătat de vin trupul
din chin l-am scos, l-am uzat, niciodată
spălat, către tine îndrept/trimit la universitate
o școală de scufundări în pământ, pentru cursuri
încercați:
-începătorii nu trebuie să mai înceapă
-un nivel final nu se atinge niciodată
-o femei finală nu există
ușor dezhidratat capul meu în rama
ultimelor culori s-a păstrat

cine este obosit, făpturacurcubeu al acestei clipe
neterminate
cine scrie, re-scrie drumul în pielea
de hârtie a șarpelui, lunecăm amândoi peste sâni
dansăm dar sângele nostru nu se unește
să zicem
cine înghețat în parc urmărind cum copacii
sociali se degradează treptat într-un trunchi mângâi
fruntea iubitei de sub mână îmi fug sparte apoi
topite re-creându-se în picături fragmentele ei de gesturi
dansăm dar sângele nostru nu…

rând pe rând literele ultimului mesaj devin
fotografii, în una din ele trag cu un kalașnicov
în restul nu contează, nici o pauză între gloanțe
doar oamenii care se degradează treptat
în obrajii lor mângâi fruntea iubitei de sub mână
îmi fug apoi topite în picături din care sângele nostru…

l-am lăsat pe tot să se scurgă până la intrare
pe mâna de pe clanță scrie mereu: „începătorii nu trebuie
să mai înceapă” fără început și fără final
fug sparte telefoanele ideilor mele nu mai comunică
între ele, ca o mână chircită întrebând de un creier
duc străzile grele în cârcă așa cum mi-aș fi dus
copiii nici o pauză între gloanțe de sub pielea
de hârtie a șarpelui dansăm până când sângele nostru nu…

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!