nu ti-am scris demult
n-am avut hartie
eu, impatimita a tacerii
cu furtunul de cuvinte udand
tot felul de plante gri
hranind monstri cu blana alba
si ochi pe spatele plictiselii

uite cum topaim dintr-un deceniu in altul
luand intre dinti mai mult clipe nesemnificative
fulgere din trecut
in hartie de impachetat
colorata
noapte de noapte

muzica e imaginara
cu notele catarate pe portativul
unor brate ce mangaie


or fi fost altii
iubitule
or fi fost fundite sau lanturi
sabii iesite din lacul de noapte al firii
la chemarea valurilor unui tsunami de moment
or fi fost si schelete imbracate cu
carnea mea
aruncate apoi in sifonier
pentru chipul si asemanarea uluitoare
cu ceea ce as fi vrut eu sa fiu

s-au terminat razboaiele
tu dormi acum
pe cand te trezesti
voi fi pasit in anul nou cu piciorul tau