Consiliul Județean Suceava
Biblioteca Bucovinei
Uniunea Scriitorilor din România - Filiala iași
Librăriile Alexandria
www.agonia.ro


Prezintă



Programul de Comunicare Publică și Marketing Cultural

"Cartea care ne schimbă viața"

prin bun gust, eleganță și bucuria lecturii

Coordonator Angela Furtună

Numai la Biblioteca Bucovinei!!!


Episodul al III-lea


Istoria României prin concepte

Perspective alternative asupra limbajelor social-politice

Victor Neumann – Armin Heinen – editori
Ed. Polirom, 2010. Colecția Historia


Este utilă rescrierea istoriei României? Este necesară o privire proaspătă asupra evoluției conceptelor social-politice românești și asupra alternativelor interpretative?
Ei bine, răspunsul e unul, și e da. Mai ales după apariția, și în limba română, în 2009, la Editura ART, a lucrării Conceptele și istoriile lor, de Reinhart Koselleck, din ce în ce mai mulți cercetători istorici, gânditori, filosofi, scriitori și politologi încuviințează acest nou filon de analiză.
În fond, trăim o realitate care reclamă soluții temeinice: Istoria României, cea de până acum, a rămas înafara …istoriei.
Anacronică este, ne spune Victor Neumann, ca parte a istoriei conceptelor europene, însăși plaja de concepte prin care a fost posibilă atâta vreme definirea identității colective prin excluziune în societăți totalitare și state precum România. „Înnoirea gândirii este cu atât mai importantă cu cât piedicile în calea analizei și narării obiective a trecutului aparțin partidelor politice și organizațiilor economice ce și-au construit mitul superiorității lor prin referințe la valorile nereformate ale trecutului”, continuă reputatul profesor timișorean, amintind faptul că și Koselleck era de părere că, uneori, mediile cultivate s-au afirmat prin intermediul ideologiei exclusiviste originare a patriotismului, așa încât „exclusivismul ereditar al patriotismului este omniprezent, el multiplicându-se prin nenumărate forme de patriotism” (Reinhart Koselleck, Begriffsgeschichten. Studien zur Semantik und Pragmatik der politischen und soziale Sprache, Frankfurt am Main, 2006, p. 239). Desigur, reforma istoriografiei române și reforma limbajelor social-politice, dacă vor aduce înnoirile și promovarea normelor occidentalizare scontate, vor putea întrerupe sau măcar amenda păguboasa și paradoxala continuitate a viziunii romantice asupra istoriei românești (viziune ce se opune analizei critice, înnoirii metodologice și progresului conceptual, precum și rupturii cu structura de gândire a trecutului).
Este adevărată teza potrivit căreia jumătatea de răsărit a fost partea cea mai întunecată a istoriei Europei? Dacă da, cum se explică tragediile ce au avut loc în perimetrul amintit? Este necesară evidențierea comparativă a numărului de victime pentru o mai bună cunoaștere a istoriei? Sunt regiunile Estului mai expuse regimurilor totalitare decât cele ale Vestului? Cum trebuie interpretate influențele occidentale în răsăritul Europei? E îndreptățită rescrierea istoriei moderne a Europei prin prisma atrocităților săvârșite la mijlocul secolului al XX-lea?
De bună seamă, pentru a ajunge la răspunsuri, este necesar ca istoricii să nu mai fie temători în fața politicului, nici dependenți numai de documentele de arhivă (totalitarismul, se știe, a falsificat arhive întregi) sau de prejudecăți ce amprentează cercetarea cu false teme.
La toate aceste întrebări, precum și la multe altele privind concepte istoriografice esențiale și limbaje social-politice românești actuale răspund capitolele semnate în acest tratat de către Alexandre Escudier, Iacob Mârza, Keith Hitchins, Angela Harre, Dietmar Müller, Hans-Christian Maner, Edda Binder Iijima, Ruxandra Demetrescu, Balázy Trencsényi, Mirela-Luminița Murgescu, Bogdan Murgescu, Gheorghe Schwartz, și bineînțeles editorii Victor Neumann și Armin Heinen, care își asigură lectorii de faptul că „volumul contribuie la studiul istoriei românești prin descrierea și comentarea termenilor, conceptelor și limbajelor selectate din texte juridice, politice, istoriografice, literare și sociologice. […] Astfel, teoria generală privind istoria conceptuală se îmbină cu studiul de caz, pe de o parte clarificând importanța unei Begriffsgeschichte românești, iar pe de alta demonstrând cum demitizarea face posibilă înțelegerea mai obiectivă a trecutului”.
Așa cum spunea Snyder, citat de Victor Neumann, „memoria a comis abateri excentrice de la istorie”, motiv pentru care istoria ar fi mai necesară ca niciodată, aliniindu-se prin acribie și moderație la adevărata cunoaștere a Europei Centrale și de Sud-Est. România, conchide cercetătorul timișorean, trebuie să se despartă în acest moment de istoria elaborată sub influența doctrinei unicității, respectiv de istoria așa-zis oficială. Calea de urmat este una inovatoare și include acest studiu al semanticii conceptelor, care se extinde la domenii precum limba, literatura, sociologia și politologia.


Angela Furtună