poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 4746 .



Corneliu Bărbulescu : Un savant ce călătorește fără odihnă pe drumul basmului românesc nemuritor
presa [ ]
(fragmente românești și franceze, la moartea distinsului cercetător român)

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [angela furtuna ]

2007-09-18  |     | 



Corneliu Bărbulescu : Un savant ce călătorește fără odihnă pe drumul basmului românesc nemuritor

(fragmente românești și franceze, la moartea distinsului cercetător român)







Cercetătorul român Corneliu Bărbulescu s-a stins din viață pe 15 septembrie, departe de țară. A activat ca profesor, Doctor Docent, cercetător științific principal la Institutul de Etnologie și Folclor « C. Brăiloiu » al Academiei Române unde a muncit cu pasiune timp de 30 de ani, membru de onoare în societăți internaționale de etnografie și folclor. A făcut parte din generația de mari folcloriști români care au creat secțiunea de folclor literar de la Institutul din București. Ultimii săi ani i-a petrecut la Paris, iar în 1995, la vârsta de 80 de ani, i s-a decernat o diplomă de onoare din partea Academiei Române, care să încununeze întreaga sa viață și carieră. A fost un savant erudit, vorbind și utilizând în cercetările sale câteva limbi : franceza, germana, engleza, italiana, bulgara, rusa, slavona secolului XVIII (limba liturgică a slavilor ortodocși), greaca veche, latina. Fiind unul din ultimii studenți ai școlii Cartojan, Corneliu Bărbulescu a purtat mai departe tradiția inaugurată de marele om de litere român, filozof, scriitor, istoric, profesor universitar de elită.
După terminarea studiilor de literatură și filozofie la Universitatea din București în 1938, Corneliu Bărbulescu a fost profesor asistent la Literele bucureștene (1941). Este grav rănit în al doilea război mondial, după care revine la București ca funcționar în Ministerul Educației (1944), apoi este profesor de limba și literatura română la Sofia (1944-1945), ulterior funcționar la Ministerul Finanțelor (1946-1948). Este deținut politic în timpul mișcărilor politice de după 1948. Își reia postul de universitar (1949-1950), dar nu pentru multă vreme, ca urmare a schimbărilor politice ce răvășesc țara. Cercetările sale în domeniul folclorului încep în anul 1951, iar în 1958 devine cercetător științific principal, șef de lucrări. În același an devine membru al Societății de Istorie și Filologie din București, iar în 1958 membru al societății « Gesellschaft zur Pflege des Märchengutes der Europäischen Völker - e.V Schloss Bentlage bei Rheine din Westfalen, apoi în 1961 membru al „Société Internationale des Narrations populaires – Paris », iar în 1964 devine membru al « Société Internationale d’Ethnologie et de Folklore – Paris ».
Grație sugestiilor sale s-au intensificat investigațiile asupra prozei populare, iar poveștile populare românești au devenit specialitatea sa de autoritate. Este autor al « Catalogului basmelor populare », operă fundamentală legată de cercetarea basmului (o clasificare sistemică a basmelor fantastice cu analize și variante existente în cazul diverselor tipuri de basme – ameliorare a clasificării internaționale Aarne-Thompson) : prima parte, basme de tipul A.TH 300-399, și 750-1199 (400 de pagini), a fost încredințată Arhivei Institutului de Etnologie și Folclor din București, iar a doua parte se găsește sub formă de manuscris. Corneliu Bărbulescu a semnat numeroase articole în reviste românești : “Revista de etnografie și folclor”, « Gazeta literară », « Luceafărul », România literară » sau în străinătate : « Demos » (Berlin), « Zeitschrift für Balkanologie (Germania), « Acta ethnographica » (Ungaria). Majoritatea studiilor sale se ocupă de legende populare românești, în « Acta ethnographica », Budapesta, nr. 1 – 4, p. 75 – 83 ; aspecte actuale ale cercetării în cadrul narațiunii populare din România în « Revista de Etnografie si folclor », București, tom 10, nr. 4, 1965, p. 339 – 346 ; analiza istorică a basmului etc…Și activitatea sa pe teren a fost laborioasă : a trudit enorm pentru cercetarea și culegerea poveștilor populare în diverse zone etno-folclorice ale țării, contribuind la îmbogățirea Arhivei Naționale de Folclor a Academiei Române cu peste 3200 de înregistrări, explicații și note asupra poveștilor, cu proverbe și zicători etc…



A devenit Doctor în Filologie în 1971 cu teza « Petre Ispirescu », la vremea unei reale și depline maturizări a spiritului său științific și a experienței de cercetător. Studiase, muncise și publicase deja enorm, pentru a se încununa cu acest doctorat. A continuat să publice studii și scrieri de specialitate, a participat la peste 100 de emisiuni radio în România și la Paris, a contribuit la manifestări științifice internaționale, ca și la multe programe de difuzare a culturii orale populare ; 200 de conferințe și expuneri cu exemple filmografice sau muzicale ; îndrumarea de doctorate în domeniul specialității sale ; a realizat primul film documentar de 20 de minute ce prezintă portretul unui povestitor român, Gheorghe Rădoiașu din Bătrâni – Prahova, film prezentat la Göttingen/ Germania în 1968 ; a realizat două discuri cu povești pentru copii ; a fost autorul scenariului literar de traseu turistic « Dracula » prezentat la Ministerul Turismului din București.
Numele său este menționat în : Les Hanya (Alfred Hauenstein), Wiesbaden, 1969, p. 183, 186 – 187, Dracula Country (Andrew Mackenzie), London, 1977, p VII, XII, 76,80,88,96 – 98, 101,105,160,169, Were Wolf and Vampire in Romanie (Harry A. Senn), New York, 1982, p III, XI și în Dicționarul Etnologilor Români, București, 1998, p.68 – 69.

Corneliu Bărbulescu a publicat mai multe culegeri și antologii de folclor și literatură, pe care le prezentăm prin preluare din bibliografia franceză :
- N. Spătaru – Jurnal de călătorie în China (Journal de voyage en Chine) – texte original traduit du slavon du XVIIè siècle en roumain, il a rajouté études, notes, commentaires, Bucarest, ESPLA, Minerva, Eminescu, 460 p., 5 éditions : 1956, 1958, 1963, 1974, 1987 (valorisation de l’héritage culturel)
- « Ursulețul mormăilă » (« L’ourson grognon »), Bucarest, Editura Tineretului, 1954
- Din înțelepciunea poporului (La sagesse du peuple), anthologie de proverbes et devinettes, en collaboration avec Gh. Ghita, préface, notes, classification inédite, C. Barbulescu, Bucarest, ESIP, 1957, 208 p.
- Lupul pîrcalab (le loup trésorier), anthologie (contes avec animaux), préface, notes, Bucarest, Ed. Tineretului, 1958, 112 p
- N. Spătaru Milescu – Descrierea Chinei (La description de la Chine), texte original traduit du slavon du XVIIè siècle en roumain, études, notes, commentaires, Bucarest, EPL, Minerva, 284 p., 2 éditions : 1958, 1975 (valorisation de l’héritage culturel)
- La préface pour « Balade oltenesti » (C.S. Nicolaescu Plopsor), Bucarest, Ed. Tineretului, 1961, p. 5 – 11
- La préface pour « P. Ispirescu – Basme, legende, snoave » (« P. Ispirescu - Contes, légendes anecdotes », Radu Albala), Bucarest, Minerva, 1966, p. III – XV
- La préface pour « Nunta tatâne-meu » (La noce de mon père, Farago Josef, Ion Crisan), contes hongrois, Bucarest, Ed. Tineretului, 1962, p. 3 – 12
- « Petre Ispirescu, Basme » (« Petre Ispirescu, Contes »), édition soignée, préface, notes par Corneliu Barbulescu, Bucarest, Ed. Tineretului, 1968, 144 p.
- « Ntiy, învingatorul sarpelui boa » (« Ntiy, le vainqueur du serpent boa »), anthologie de contes africains, traduction, études, notes, Bucarest, Minerva, 1967, 316 p.
- « Furt de camile noaptea » (« Vol de chameaux dans la nuit »), anthologie de contes africains, traduction, notes, Bucarest, Minerva, 1967, 430 p.
- La préface pour « Povestea frumoasei Haci Kazu Ki » (« Le conte de la belle Haci Kazu Ki), contes japonais (Al. Ivanescu), Bucarest, Minerva, 1976, p V – XVIII
- Vitali Bianki, « Racul norocos » (« Le cancer veinard »), anthologie de contes avec des animaux pour enfants, traduction, Bucarest, Cugetarea, 1948, 85 p.
- « Traista cu povești » (« Le sac chargé de contes »), Bucarest, Ed. Tineretului 1954, p. 5 – 27 – « Povestea cu Toderica » (« Le conte avec Toderica »)
- « Poveste mica » (« Petit conte »), Bucarest, 1984, ed Teatru de papusi, pièce de théâtre pour enfants en vers, la pièce a été jouée en 1985, 1990 au théâtre de poupées-marionnettes de Bucarest/Roumanie

Tot din bilbiografia franceză extragem studii publicate în diverse reviste și cărți de specialitate :
- « Creația nouă în cîntece populare », în “Studii și cercetare de istorie literară și folclor”, (« La création nouvelle dans les chansons populaires » paru dans le cadre du livre « Etudes et recherches sur l’histoire littéraire et folklorique »), Bucarest, I, 1952, nr. 4, p. 193 – 220
- « Les nouvelles recherches sur les contes populaires en Roumanie » paru dans « Fabula », Berlin, 1958, p. 167 – 172
- Le chapitre « Poveștile în Istoria literaturii române » (« Les contes dans l’histoire de la littérature roumaine »), Editura Academiei Române (édition de l’Académie roumaine), vol. I, Bucarest, 1964, p. 79 – 93
- “Les légendes roumaines” dans Acta ethnographica, Budapesta, 1964, p.75 – 87 ( ce sujet a été également exposé lors du Congrès des spécialistes ethnologues en 1963 à Budapest)
- « Aspects actuels des recherches sur les contes populaires en Roumanie », dans Laographia, Atena, 1965, p. 1- 10 (ce sujet a été également exposé lors du Congrès International des spécialistes ethnologues-ethnographes d’Athènes, en 1964)
- « Motifs concordants dans les narrations populaires des peuples de la Péninsule Balkanique » (exposé présenté lors du Congrès des spécialistes de Sofia en 1965), publié également dans « Zeitschrift für Balkanologie », München, IX, 1 – 2, 1973, p. 5 – 10
- « Quelques constances dans la structure du conte populaire roumaine, ibid, VIII, 1971/1972, p.7 – 11
- « Catalogul poveștilor românești » în « Revista de Etnografie si Folclor » (« Le catalogue des contes roumain » paru dans « La revue d’Ethnographie et Folklore »), Bucarest, 5 (1960), nr. 1 – 2, p. 59 – 62
- « Analiza istorică a basmului – Fata cu mîinile taiate » (« Analyse historique du conte – La fille au mains coupées »), ATH 706, paru dans la revue « Revista de Etnografie si Folclor » (« La revue d’Ethnographie et Folklore »), 1966, n° 1, p. 27 – 40, article publié également sous le titre « The Maiden without Hands in Romanian Folklore » dans la revue américaine « Studies in East European Folk Narrative », Indiana University, USA, 1978, p. 321 – 365
- « Aperçu sur le Catalogue des contes populaires roumains » dans le volume « Aspekte der Volksprosaforschungen in Rumänien », et aussi dans Edition de l’Académie, Bucarest, 1969, p. 63 – 72
- « Câteva observații la basmul – Înșir-te mărgărite » (ATH 707c) (« Quelques remarques concernant le conte – Însir-te margarite »), paru dans la revue d’Ethnologie et Folklore, 13, 1968, N° 4, p.293 – 298
- « Motifs concordants dans les narrations populaires celtiques et roumaines » dans « Zeitschrift für Balkanologie - ZfB», Berlin, VII, 1969 – 1970, n° 1 – 2, p. 8 – 15
- « Eléments constants dans la structure des contes populaires » paru dans « ZfB », VIII, 1971 – 1972, p. 12 – 21
- « Povestea lui Simion și Copilul vânator, povești autentice culese pe teren și publicate în text bilingv româno-german » (« Le conte de Simion et L’enfant chasseur, contes authentiques recueillis sur le terrain et publiés en texte bilingue roumain-allemand ») dans « Märchen der Europäischen Völker ; Von Prinzen Trollen und Herrn Fro, Schloss Bentlage bei Rhein in Westfalen, 1958, p. 183 – 215
- « Micromonografia Ispirescu – studiu introductiv la vol. P. Ispirescu, Opere (« La micromonographie Ispirescu – étude introductive du vol. P. Ispirescu, Œuvres »), A. Avramescu, Bucarest, E.P.L. I, 1970, p. V – XCL
La reuniunile științifice internaționale, Corneliu Bărbulescu a participat cu lucrări originale:
- 1970 à Moscou, Leningrad (aujourd’hui St. Petersbourg), exposé sur « Recherche des contes à l’Institut d’Ethnographie et Folklore de Bucarest »
- 1973 à Paris, il présente deux exposés à l’Institut national des langues et civilisations orientales : « Le chant populaire dans la vie contemporaine des roumains » et « Thèmes du folklore universel demeurés vivants dans le Folklore roumain »
- 1976, il présente les mêmes deux conférences citées ci-dessus à l’Institut d’Etudes roumaines et italiennes de Paris - Sorbonne
- 1974, il présente au Congrès International des spécialistes de Helsinki/Finlande l’exposé : « L’élément comique dans les contes populaires roumains »
- exposés présentés en Roumanie, en France, en Angleterre, en Allemagne dans un cadre universitaire

Iléna Lescaut, fiica savantului, (cunoscută și apreciată scriitoare și artist plastic de origine română din Franța), alături de întreaga familie, l-au condus pe Corneliu Bărbulescu la data de 20 septembrie la Crematoriul de la Villeneuve St. Georges (Ile de France - Paris) unde a avut loc o slujba religioasă ortodoxă și de comemorare, urmată de incinerare.
Corneliu Bărbulescu va rămâne o făclie de lumină pentru cultura românească.



…A trebuit să cunoaștem o scriitoare plină de farmec și de grație ca Iléna Lescaut, care a lansat în anul 2006 un volum de proză în franceză la Biblioteca Bucovinei „I.G.Sbiera” și care a vorbit în cadrul programului pe care îl conduc sub genericul „Conferințele Bibliotecii”, pentru a toarce din nou acest fir de lumină al limbii și culturii noastre românești, prin amintirea și evocarea lui Corneliu Bărbulescu. Tot fiicei îi datorăm documentarea textului de față cu amănunte biografice inedite. Cărțile distinsului savant stau la temelia unui domeniu important al literelor românești și europene.
Moștenirea identității noastre românești rămâne o zestre vrednică de prezentat și reafirmat în Europa Unită și datorită operei lui Corneliu Bărbulescu, care urcă astfel în Panteonul culturii naționale cu o aură de ctitor al memoriei. Așa cum nu trebuie să ne uităm trecutul, nu trebuie să-i uităm nici pe cei care i-au cercetat rădăcinile, iar prin scrisul lor au adus mărturia supraviețuirii spiritului românesc. Trăim în vremuri când presiunea civilizației globalizante acționează din nou ca sursă de discriminare etnică și culturală: această forță devine, dacă e greșit înțeleasă, un nou principiu matriceal socio-psihologic ce se însoțește adesea de uitarea cea mai nedreaptă a spiritului și a valorilor românești, chiar acasă la români.
Pentru a nu uita cine suntem și pentru a transmite generațiilor de mâine informația corectă despre istoria lor, să ne reamintim faptul că memoria unui neam nu este o entitate abstractă, ci o sumă infinită de amintiri materiale, scrise și orale despre oameni, date și fapte concrete.
A fost odată ca niciodată un mare român numit Corneliu Bărbulescu, savant ce călătorește fără odihnă pe drumul basmului românesc nemuritor.

Pe siteul TRANSCRIPTIO al traducătoarei Nicole Pottier, la adresa http://transcriptio.over-blog.net/categorie-10159173.html pot fi citite in franceză, cu asentimentul și cu o dedicație din partea fiicei savantului român, două din poveștile românești culese de Corneliu Bărbulescu și publicate în volumul „Pe aripile basmului”, Casa Editorială Demiurg, Iași, 2006.
Informațiile si fotografiile ne-au fost furnizate de doamna Nicole Pottier din partea doamnei Iléna Lescaut, fiica autorului, care a autorizat publicarea lor.




Angela FURTUNÃ

Publicistă, scriitoare
Membră a Uniunii Scriitorilor din România
[email protected]

http://laurencejth.over-blog.net/





























































.  | index










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!