agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 2585 .



Familia de trei milioane pe luna
presa [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [rradu ]

2004-03-27  |     | 



Familia de trei milioane pe luna



Guvernul a hotarit zilele trecute sa adauge 300.000 de lei la ceea ce specialistii in ale administratiei numesc cosul minim de consum lunar. Altfel spus, citi bani ar trebui sa cheltuiasca intr-o luna un roman pentru a supravietui. Potrivit ultimelor calcule facute de statisticieni, cosul minim lunar este de 1.715.699 de lei pentru o persoana si de 4.810.819 de lei pentru o gospodarie de marime medie, formata din 2,8 persoane. In Romania traiesc peste 5,5 milioane de batrini cu pensii sub 2,5 milioane de lei. Oare cum traieste o familie a carei venituri n-au depasit niciodata valoarea cosului minim !?

Familia Juravle

De citeva saptamini, sotii Stefania si Ion Juravle ies mai rar din garsoniera lor de pe Strada Becatei, undeva pe linga Piata Salajan din Bucuresti. Ion a implinit 68 de ani, iar nevasta lui, 74. El a lucrat 37 de ani ca fochist la o centrala termica a cooperatiei mestesugaresti, s-a pensionat din 1990 si are o pensie de 1.942.000 de lei. Femeia a muncit la o fabrica de piine si a luat in septembrie 1.005.000 de lei drept pensie. Sint impreuna din primavara lui ‘62, dar niciodata n-au stat mai mult in casa ca in toamna
asta. S-a intimplat sa treaca trei zile lungi, de inceput plingacios de octombrie si de privit la televizorul alb-negru cu purici primit
cadou de la nepotul din Colentina, fara ca vreunul dintre ei sa coboare pina la magazinul de piine din coltul strazii. Asta pentru ca Ion are piciorul drept in ghips, iar Fanica se teme sa nu se trezeasca reumatismul din trupul ei mic si uscat daca o prinde ploaia pe drum.

In ghips pentru niste pantaloni uzati

Cam la fiecare sfert de ceas, Ion Juravle incepe o tura prin incapere. Porneste dinspre capatiiul patului, sub care tine lada cu scule de reparat chiuvete si wc-uri, trece cu capul plecat prin dreptul lampadarului cu cinci brate din care doar unul mai lumineaza, pina spre capatul celalalt al casei, balconul. Unde stau citeva muscate sadite in galetuse de iaurt. Cinci metri la dus, cinci la intors. Asa
i-a spus lui doctorul care i-a pus piciorul drept in ghips pina la genunchi, sa mearga intruna, sa nu-i sece singele si in celalalt. Juravle a cazut de pe o scara, la inceputul lunii septembrie, in gospodaria unui var de pe linga Brasov, pe care il ajuta la munca. Se tocmise pentru un sacou bej, o pereche de pantaloni folositi si 300.000 de lei pentru 6 zile de munca. In a sasea zi, s-a trezit la spital. Si de acolo, inapoi, intre muscatele din balcon si lada cu scule de sub pat, pe sub lampadarul cu cinci brate din care doar unul... Cu drumurile la cumatru si la doctor cheltuise 250.000 de lei.
Juravle se ridica de pe scaun, intinde mina deasupra sifonierului, la subtioara camasa-i rupta, apuca un brat de dosare si le pune pe masa. Intre copertele de carton - chitante, tabele facute cu pixul, scrisori, facturi de la RomTelecom. Ii taie vorba Fanicai, "nepriceputa", care incepuse sa insiruie cele 24 de operatii chirurgicale suferite si sa povesteasca despre cum TBC-ul genital si bolile de stomac ii maninca 600.000 de lei pe luna. Pentru facturile pe care inca nu le-a platit, Juravle pune deasupra fiecareia suma de bani necesara, adauga un biletel pe care scrie mare "LUMINA - 440.000 AUGUST-SEPTEMBRIE", ca sa vada repede, fara ochelari, despre ce e vorba si prinde totul cu o agrafa de birou. Intr-un registru lat, omul tine evidenta fiecarui banut cheltuit, pe zile, saptamini si luni, cu ajutorul unor tabele pe care le deseneaza cu pixul si cu o rigla din plastic. Pe telefon am platit ultima oara 313 lei, abonamentul la RATB, 120 de lei, ca am reducere, intretinerea pe august ne-a venit aproape 870 de lei, medicamente, 620 de lei, pentru stomacul sotiei, brinza de vaci - trei kile, 100 de lei. Juravle rasfoieste tabelele din celelalte luni, din nici unul nu lipseste numele "Vasilica", o femeie care le da batrinilor cu imprumut ba 30.000 de lei, ba 50.000, ba chiar, o data, prin martie, "Vasilica - datorie - 300.000 de lei"... E o cumnata care ne mai ajuta cu cite 50 sau 100 de lei, pentru ca nu trece luna fara sa avem datorii...! Asa spune Juravle, 50, 100 sau 900 de lei, dar de scris in tabel scrie corect, cu toate zerourile care se cuvin zecilor si sutelor de mii. Stie cum s-ar zice pe adevaratealea la sumele astea, dar spune ca il ia cu ameteala - ma doare, domnule, mi se face gol in stomac, daca as vorbi de sute si sute de mii de lei..." La Juravle, vorbele un milion de lei sint totdeauna precedate de un oftat si se termina in altul. Era mult mai bine pe timplul lui Ceausescu. De ce sa spun acuma un milion de lei, cind ei sint o mie de lei, ba nici atit... uite, eu cu nevasta cistigam trei milioane, dar in fiecare luna cheltuim patru. Nu mai stiu de citi ani sintem datori ba pe la unul, ba pe la altul!?
Ultimul drum important pe care l-a facut Juravle, asa, cu piciorul in ghips, a fost la doua statii de autobuz mai incolo de blocul lui de garsoniere, pina la niste baraci din spatele statiei de autobuz Ozana. A cumparat soda facuta la Govora.. cu 35 de lei am luat doua kile, ca ma doare sufletul cind vad 400 de grame de Dero la 27 de lei.

Un bastonas pentru fiecare impuls telefonic

Cind vine vorba de mincare, fostul fochist isi lasa femeia sa ia cuvintul. Multi cartofi, ceapa, patrunjel si cite un ou din cind in cind... carne nu mincam de cit o data pe luna. Tacim de pui. In rest, mult ceai, ceai de musetel, de menta, de sunatoare, de tei, de galbenele. Noroc cu barbatu-meu care mai facea masaj unui var din Colentina si ii mai dadea omul cite o suta de mii de lei, dar acum, de cind cu piciorul in ghips, s-au dus si astia. Sint patru ani de cind n-am mai pus conserve pentru iarna. In dulapul din
bucatarie zac oale mincate de rugina, tigai ale caror petice de smalt n-au mai infierbintat de ani si ani vreun antricot de vita sau vreo ceafa de porc.
Naduful lui Juravle rabufneste cind deschide tabelele pe care isi noteaza convorbirile telefonice. Pe un caiet dictando de 48 de file, impartit pe luni, iar lunile pe zile, omul deseneaza citeva bastonase dupa fiecare convorbire telefonica. Am inceput in '99, stateam cu acest cronometru - scoate din dulap un vechi ceasornic de buzunar inzestrat cu cronometru - si, pentru fiecare 40 de secunde vorbite, trageam un bastonas pe hirtie, daca depasesc 40 de secunde trag doua bastonase si tot asa. Acum nu mai am nevoie de
ceas. In dreptul multor zile nu apar bastonase, in altele sint scrise doua sau, mai rar, trei. In dreptul zilei de 23 septembrie insa zaresc un cird de sapte bastonase albastre, unul linga celalalt. Ah, da, tin minte, atunci am sunat la un medic la policlinica si m-au tinut cu legatura in centrala telefonica pina sa mi-l dea pe doctor la telefon, ca lui i-am spus doar citeva cuvinte, dar s-au dus sapte bastonase... am cerut desfasuratorul de la RomTelecom si vad ca tot timpul imi baga mai mult pe factura. Spre exemplu, in aprilie 2002 am pe factura 13 numere la care eu nu am sunat, am descoperit ca am platit 74.000 de lei in plus, altadata am pus lacatul pe telefon si tot aparea ca am vorbit. Stiu eu cum fac astia. Am avut o cunostinta care lucra la ei si imi povestea cum vorbesc noaptea angajatii din centrala si dupa aia distribuie catre altii costurile...”

Juravle asteapta un telefon

Stringe din pumni Juravle cind ii pomeneste pe cei care-l incarca la plata, stringe din dintii lui putini fochistul care simte chiar in timp ce povesteste cum il lasa puterile in razboiul cu lumea... Cere o gura de apa, Fanica isi innoada baticul cu o mina, iar cu alta ii intinde un pahar din plastic de unica folosinta care sta drept cana de fintina linga chiuveta lor. Nu mai am putere sa mai lucrez,
pina acum citiva ani mai reparam o chiuveta, un wc, dar acum, de cind cu bateriile astea italienesti, ridici la stinga, curge calda, ridici la dreapta, vine rece, auzi, tu, nebunie, eu pe astea nu le mai pricep, si nu ma mai cheama nimeni sa le repar chiuvetele.
Au fost si momente de lumina calda in viata familiei Juravle. Alea sapte zile de concediu prin sindicat la Borsec, prin '78, cind au rasucit intr-o seara o gaina in protap... sau prin '75, la Eforie Nord, cind Fanica terminase tratamentul cu parafina si au dansat pina la zece si jumatate seara in holul rece al hotelului cooperatiei mestesugaresti.
Cind ne-am despartit, Ion Juravle si Fanica lui asteptau un telefon. Un raspuns de la varul din Colentina, cel care mai platea pentru o ora de masaj. Juravle il tot roaga de vreun an sa-i dea o palma de pamint in Berceni II. "Da' ce faceti cu pamintul de acolo!?", intreb. "Pai, acolo e un cimitir!"

Remus Radu

.  | index










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!