poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 
Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 1068 .



Astăzi am împușcat un vis
proză [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [AnDRAW ]

2011-10-09  |     | 



Astăzi am împușcat un vis.

Pusesem ochii pe el de multă vreme. Se plimba ca un gând prin pădurea mea și i-am luat urma de când era mic. L-am hrănit, l-am ademenit cu speranțe. Am crezut că l-am domesticit. Apoi a crescut mare și s-a făcut lup. Îl mai priveam uneori de după copacii mei, din pădurea mea. Îi mai lăsam în poteca din când în când câte o pradă mică: un sân de femeie, o masă caldă, un pumn de grăunțe-bucurii. Cu recunoștință urla la mine, cu dor, ca la o lună plină, ca la un cerc închis, complet și aprins. ...Apoi, o vreme a dispărut. Am crezut ca a murit, că a luat urma unei stâne și l-au prins ciobanii și l-au prefăcut în câine. Odată chiar am crezut că-l vad în zgardă lângă niște picioare lungi și albe. De fapt eram eu cel care uitasem poteca spre pădurea mea, spre copacii mei.

S-a sălbăticit...

Astăzi a fost frig. Am vrut să aprind focul în soba cea mare a sufletului meu upgradat dar nu mai aveam lemne. Toate înverziseră, le dăduseră lăstarii de atâta udătură. N-au putrezit, pur și simplu au înmugurit absurd și verde. Parșivele, știau ca sunt daltonist! Am crezut ca e sânge… sau ruj, sau oja ceva... Am luat pușca și am plecat să vânez niște lemne în pădurea mea, printre copacii mei bătrâni. Am luat pușca și m-am dus. Fluieram tăcut în gând căci sunt și afon. Inconștient, mergeam pe poteca mea, în pădurea mea, printre copacii mei, în pădurea mea. Mi-era prea drag de ei, de copacii mei, ca să-i împușc și să-i iau acasă, la bloc. Aici era adăpost și nu mi-era frig. Aici era cald.

S-a sălbăticit...

Cam pe la copacul cu pasările dorului m-am trezit față în față cu el. Cu lupul - visul meu domesticit. Sfâșia în tăcere un parfum de turistă rătăcita cândva în pădurea mea, printre copacii mei. L-am recunoscut. Parfumul... și pe lupul meu - vis domesticit. Am vrut să-l salvez. Parfumul... și pe lupul meu de la o toxinfecție alimentară. Am întins mâna după parfum. Vroiam să fac cu un gest două fapte bune. M-a mușcat. Lupul - visul meu uitat. S-a sălbăticit...

Fără ezitare am scos pușca și l-am împușcat. Se sălbăticise.

S-a făcut iar frig.


.  |








 
shim Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. shim
shim
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!