+ recomand | Stanica Ilie Viorel [27.Jun.23 16:41] |
aș spune că-i un epilog al cuvântului nu știu câte litere ar fi suficente, pentru ca un cuvânt să poată avea parte de un epilog, dar acest cuvânt spune mai mult decât o căruță de litere… are textul tău o suferință moale, a trecătorului căruia îi bănuiești durerea, dar pe care îl simți cum emană acea împăcare cu aceasta, ca și când i-arcfi tovarășă de drum. și uitându-te la el mai știi ceva: omul mergecla braț cu dragostea și plimbă în lesă durerea. nu știu cui îi este dedicată dar, din ce observ, pare un autoportret în fața căruia, artistul, după ce a pus ultima picătură de culoare, s-a dat un pas înapoi și s-a înclinat. nu din narcisism, ci ca un rămas bun. “lumea nici nu înțelege că ai lăsat repirație mai multă pentru ei.” | |
= parcă... | ana sofian [27.Jun.23 18:44] |
cineva e plecat mult prea devreme; se simte asta din respirațiile despre care vorbești și care lasă în urmă un aer trist. anna | |
= Pt Adi | Leonard Ancuta [27.Jun.23 22:04] |
da, poezia e dedicata unuia care a plecat ,ult prea devreme in ceruri, in raiul celor buni. Il cunoasteam de ani buni, a cunoscut ca tot omul suișurile și coborîșurile vieții și a murit mai devreme decat mama lui. dumnezeu sa-l odihneasca. | |
= scrisesem | Stanica Ilie Viorel [27.Jun.23 22:13] |
inițial că este portretul celui căruia i-a fost dedicat, dar, așa simt, pare că te-ai văzut în el ai reușit să pui atât de multă curățenie în cuvinte încât, probabil, asta este reflexia care îmi lasă această senzație. | |
= Ilie | Leonard Ancuta [29.Jun.23 10:39] |
e foarte adevarat că eu, ca poet, ma reflect in fiecare poem, deci ai dreptate, cumva ma vad și în portetul evocat aici. în fond, el a plecat, iar eu nu stiu cand imi vine randul. chiar dacă nu ma grabesc să fac dragoste cu ea. | |
+ Trist | Dragoș Vișan [29.Jun.23 10:57] |
Adrian Diniș? Dumnezeu să-l ierte. Cerul îl cerea de bun. Artist. Finalul este unul satiric. Aer îmbunătățit din clipa pornirii sicriului în cavou. | |
= Dragoș | Leonard Ancuta [29.Jun.23 14:16] |
multumesc pentru semn si apreciere. M-am gîndit și la Diniș, m-am gîndit și la un alt adi, betiv de mare clasă, care a murit acum cîteva zile. M-am gîndit la mai mulți oameni care s-au dus în lumea fără întoarcere, ei sunt aceia care au depasit toate fricile. să bem ceva in cinstea lor! | |