| = am suit și-am căzut am căzut și-am rămas | Nan Florian [08.Jul.05 23:52] |
| Maria Balan imi place poezia asta. Imi place mai ales "am suit și-am căzut am căzut și-am rămas pe un cer dedesubt." ca si "două păsări de lut într-un zbor rătăciți răstigniți" si cum se impletesc dirijate de "am suit și-am căzut" si "am căzut și-am rămas". Interesanta si placuta constructie. | |
| = cu regretul ca... | maria balan [10.Jul.05 10:52] |
| ...din cauze obiective nu sunt atat de des si atat de mult pe cat mi-as dori aici, pe site ( e si greu sa te conectezi la starea poetica cand multe ore din zi te framanta chestii ingineresti), incerc macar, desi cu intarziere, sa-ti multumesc ca ai remarcat o pereche in lut care mi-e draga.. atat cat pot, te citesc! | |
| = ... | Lucia Firefly Popescu [31.Oct.07 20:51] |
| Nastia, mi-a fost greu să mă hotărăsc unde să îți las un semn, „locul cu păsări” este locul cu poezie, „suind căi lichide” curg, ne curg, ne desfac, apoi ne umplu când cu lumină se întorc, cât despre întuneric am și eu „teoria” mea :) Apoi, toate câte am citit, păsări de lut, aripi de lut, pământul prinde aripi, rădăcinile au aripi, zborurile au rădăcini, avem nevoie deopotrivă de stabilitate și de rătăciri, căutări, înălțări, un zbor sublim ai descris aici, este, „un cer dedesupt”- pământul, este întoarcerea la cuib după fiecare zbor, statornicia, nevoia prinderii, poate lucrul cel mai important de care avem nevoie pe pământ și nu numai, fiindcă cu toții am fost aruncați aici, (știi, acel „am brațele rupte și aruncate departe” folosit de mine), departe unul de altul, regăsirea privită ca un păcat, răstignirea... împreună.. „aici ca și pe pământ mai întâi am tresărit la pașii tăi” ne simțim deseori în alte lumi, alte realități, alte vieți... și când ne recunoaștem trăirile la alții ne spunem că DA, există!! De prisos să mai adaug că poezia aceasta mi-a plăcut nesfârșit, tocmai acest sentiment mi-l transmite, zbor continuu și rămânere continuă, pereche încontinuu... Acum știu de ce ai rezonat la lucrurile mele. Simt nevoia să îți mulțumesc... :) | |
| = Firefly | nastia muresan [31.Oct.07 21:37] |
| Firefly, Firefly...exact acest fel de intalniri, de recunoasteri sunt pentru mine adevarate. e emotionanta sinceritatea ta, la fel de emotionant sa citesc gindul tau frumos, lasat aici. ai dreptate cu rezonanta, la randul meu si eu simt nevoia sa-ti multumesc. ne mai cautam, ne mai citim, ne mai gasim. | |