| = am plouat cu ochi închiși | zabet mihai [16.Apr.05 14:14] |
| Vine primavara si la tine este inca toamna, ploaie si frig. Cel putin asa am simtit eu. Oare de ce Alexandru ? | |
| = vexatule | Alexandru Dan-Alexandru [16.Apr.05 14:17] |
| oare de ce? pentru ca in sufletul meu a cam venit toamna. nu toamna accea care se refera la varsta, pentru ca daca e sa o luam asa, nici nu stiu daca a venit primavara, ci toamna izvorata dintr-un regret. nu degeaba titlul textului este "scuze" | |
| = Alexandru, | cătălina vieru [02.Oct.05 19:06] |
| o poezie deosebita, mi-a placut in intregime, chiar si sentimentul de frig si toamna, de care aminteste mihai. De fapt, mai ales sentimentul respectiv. singurul lucru deranjant este acel salt 'mai mortal'. Stiu ca ai vrut sa accentuezi fatalitatea saltului respectiv, insa mortal nu are grad de comparatie, si sunt sigura ca stii asta. Am retinut ca figuri deosebite: 'nedimineți abrupte de rouă abrupte de ore' si acele repetitii:'am plouat cu ochii inchisi'/'am inchis ochii cu ploaie'. eu zic ca, totusi, moartea l-a prins... Felicit. Cu drag, | |
| = atum | Alexandru Dan-Alexandru [16.Apr.05 14:32] |
| cunosteam aspectele adjectivului mortal (ceea ce conteaza aici - ca nu are grad de comparatie) dar nu il scot doar datorita unei greseli gramaticale pe care singur am dorit-o. in comentariul tau observ si ca si-a atins scopul, spune ceea ce am vrut eu sa spuna. e asa frumos afara (dupa cum spuneti) incat as iesi din mine. si poate ca aceasta poezie a fost scrisa ca o ultima imagine a unui loc(interiorul meu) din cae am plecat sau voi pleca in scurt timp. iti multumesc de aprecieri si te mai astept. | |
| = ritm descrescator | bogdan stavar [16.Apr.05 16:18] |
| "am plouat cu ochi închiși cu mâna sub mormânt nedimineți abrupte de rouă abrupte de ore" fara doar si poate un inceput destul de interesant, la un text insa care, parerea mea , nu urmeaza in acelasi ritm, scazand cu cat actiunea ajunge la final.. de remarcat este titlul, care desi este foarte folosit, aici isi gaseste locul cu drag. numai bine, obregon. | |
| = frumos si sensibil. | Diana Jiganie [17.Apr.05 09:22] |
| scuze.. uneori ele nu se aud, nu se accepta... alteori nici nu noi suntem cei care trebuie sa le adresam, si totusi o facem.. ce e de facut atunci? sa scriem despre ce simtim, poate.. Frumos si sensibil, poemul tau, mi-a placut mult de tot. Te salut, Alex. | |