| = La un apartament cu 4 camere, e nevoie și de baie. | Eugen Blăjan [10.May.05 21:47] |
| În containerul de gresie Unde refulăm tristețea, Versul lasă o impresie, Că-i trecută, tinerețea. | |
| + altă realitate | simona marcu [10.May.05 22:45] |
| Nu numai din punct de vedere structural îmi aduce aminte de 4 rooms al lui Tarantino, dar povestea, divizată în patru secvențe perfect compatibile, simpă și curată radiografie a aceleiași iubiri, se prinde în sine însăși cinematografic. Sunt camere ca și trepte ale timpului, urcând din ceață până într-o relativă formă de trecere dincolo. Pentru că de partea indiferenței dragostea îmbatrânește tiptil dar ireversibil. | |
| = Eugen | Liviu Nanu [10.May.05 22:45] |
| Cred că ai citit-o într-o cheie greșită. Nu e vorba de vîrstă aici. Poate ultimul vers te lămurește. Oricum, frumos catren, sînt onorat că mă bagi în seamă. | |
| = ... | Eugen Blăjan [10.May.05 22:54] |
| Era doar o "piscatura", Sper ca nu-i cu suparare. Doar ma stii slobod de gura. Noroc maestre! La mai mare! Da, am vazut tonul poeziei si mi-am dat seama ca nu era vorba de varsta, insa era "la cald" si prea m-au furnicat palmele - inca o data, sper sa nu fie cu suparare, nu am vrut sa iau in deradere. Ca analogie cu spatiul locativ insa, cred ca prezenta unei bai ar putea fi exploatata si la modul serios, aceasta incapere fiind locul de refugiu al unor trairi la fel de intense. | |
| = Eugen, Simona | Liviu Nanu [10.May.05 23:01] |
| Eugen, am reținut ideea. Data viitoare pun și baia. Încă mai cred că am simțul umorului ca să suport micile "pișcături" epigramistice. Doar mai cochetez și eu din cînd în cînd cu genul ăsta deloc facil. Simona, așa e...sînt 4 secvențe, aparent fără legătură între ele. Am vrut să surprind diferite aspecte ale trăirii noastre, un fel de tablouri să zicem, acte...și iubirea, așa cum ai observat, are locul ei aici. Chiar central aș zice. Onorat de trecere. | |
| = viata pe lamela | Dediu Dan [10.May.05 23:26] |
| Mie mi-a placut camera 2"aici e un pat violet în care ne iubim istoria lumii sughiță pe lîngă noi tu ești tristă ca o promisiune uitată s-a compromis dracu’ toată intimitatea spui tu fumînd a cincea țigară". | |
| = vroiam sa spun si eu ce camera | florin bratu [10.May.05 23:46] |
| place. insa imi place hotelul asta (cu pretentii de 4 stele cel putin). oviata ce se trece pana la urma frumos prin ochii privitorului, desi subiectul are si alte pareri. nu am citit, dar caut. pana atunci, daca nu ma insel Dimov are o poezie despre camere, aceasta este o replica la onirismul sau? | |
| = Dan, Florin | Liviu Nanu [11.May.05 00:14] |
| Dan, știi că și mie îmi place camera aia? Da' nu-ți spun de ce. Florin, m-ai făcut curios, mă duc să caut Dimov. Poate știi și cum se numește poezia? | |
| = Neobisnuitele | Negru Vladimir [11.May.05 06:56] |
| Foarte interesanta constructie a unor spatii, aparent doar fara usi prin care sa comunice... neobisnuite planuri care se suprapun intr-o ordine a "intamplarilor" care nu e musai cea a strofelor... e si un soi de falalism aici dar remarc dimensiunea tragica... greu de scris in acest registru fara sa cazi in patetic... tu ai reusit Liviu. Felicitari. | |
| = erata | Negru Vladimir [11.May.05 06:57] |
| fatalism | |
| = poem | Florin Hulubei [11.May.05 08:53] |
| Reușit poem, Liviu. Poezia aceea a lui Dimov se numește "Poemul odăilor"! Cu bine, | |
| = Vladimir, Florin | Liviu Nanu [11.May.05 09:45] |
| Vladimir, Florin - onorat de trecere și apreciere. Am procedat la mici modificări în prima strofă. | |
| = camera 2 | Ion Diviza [11.May.05 10:28] |
| Din moment ce însuși autorului îi place cel mai mult camera 2, nu mă pot abține să nu remarc versul din această secvență care mi-a plăcut în mod deosebit: "s-a compromis dracu’ toată intimitatea". Remarcabil întregul poem. Felicitări. | |
| = da | florin bratu [11.May.05 10:29] |
| poezia e "poemul odailor". credeam ca ai vrut o replica si am cautat/o sa o recitesc, dar daca nu o stiai e clar ca nu ai gandit/o ca atare ... | |
| = Ion, Florin | Liviu Nanu [11.May.05 11:15] |
| Ioane, asa cum ai remarcat, in momentele cele mai intime ale vietii, uneori intervine ceva care da peste cap tot misterul. Si nu ma gindesc doar la o anumita activitate in pat. Onorat de trecere. Florin, am reusit sa citesc poemul. Mi-a placut, dar asa cum ai constatat si tu, textul meu nu are legatura cu el. | |
| + arhitector stroit dom, dom mnogoetajnîi... | Tudor Negoescu [11.May.05 13:32] |
| Liviule zis și Anton, viața noastră seamănă uneori cu perindarea prin camerele unui imens hotel (nu totdeauna de lux). Dar dacă, în demersurile noastre, sîntem umili, umilința noastră e una de lux, fii sigur.Iar dacă sîntem germeni pe o lamelă, e clar că există Cineva care ne privește la microscop și-și ia notițe...Oricum, pe mine m-ai convins că ești un bun arhitect! | |
| = liviule, | ioan ravel [11.May.05 14:12] |
| un sfârșit de poem care face cât un poem reluarea ciclului prin moarte->incocența vieții următoare cam puține camere are hoteluzl ăsta care se cheamă viață și nu de multe ori dăm buzna grăbindu-ne inexplicabil spre etajul inferior... plăcut poemul tău! | |
| = Fericirea vazuta doar la microscop | razvan rachieriu [02.Oct.05 19:06] |
| Poemul este structurat pe camere care duc cu gandul la etapele(varstele) vietii. Ceata care invaluie cuibul iubirii transforma in irealitate o realitate reducand si fluidizand perechea in "doua amintiri pastoase". Violet care este culoarea tristetii transforma intr-un pat de lacrimi locul unde se consuma iubirea. Tristetea "ca o promisiune uitata", ca o datorie neachitata si imputata, ca un pachet de tigari proaste fumat intr-o ora, dilueaza existenta in "doua dare lungi albastre", iar fericirea se poate vedea doar privita la microscop ,unde suntem "germeni pe lamela". Inocenta este ucisa intr-o lume in care interesul escaladeaza verticala fiintei. | |
| = Ioan, Răzvan | Liviu Nanu [11.May.05 15:52] |
| Ioan, Răzvan - Observ că ați făcut o adevărată radiografie a textului meu, eforturile voastre mă onorează. Știți cum se spune: criticul de cele mai multe ori vede mai bine decât autorul :) Sper că nu ați acoperit tot spectrul, poate vine un cititor nou și vrea să descopere altceva. Cu prietenie, Liviu | |
| = Parere | Andu Moldovean [11.May.05 16:31] |
| Poem placut, intr-adevar ca un tablou al ipostazelor intre doi ce-or fi ei iubiti, soti, amanti, nu mai conteaza decat ca avem de-a face cu un tablou de interior si in asta sta, cred eu, atat cheia cat si farmecul acestor versuri. Atat ca eu as mai fi adaugat vreo trei-patru camere... parca sunt cam putintele, pana la jumatatea vietii, desigur :-) Numai bine! Bobadil. | |
| = Andu | Liviu Nanu [11.May.05 18:44] |
| Andule, dar poate e doar imaginație, la asta nu te-ai gîndit? Și ai dreptate, camere cam puține, ar putea fi doar o pensiune de o margaretă. | |
| = odăi | Alin Pop [11.May.05 19:06] |
| domnule arhitect-și-locatar, este vădit că în odaia ta(cea secundă) ai pus tablouri mai scumpe și mai colorate. desigur, nu pot să te acuz decât de cel mai sincer subiectivism ("s-a compromis dracu’ toată intimitatea"). fiind el chiar acela care, de fapt, ne lasă a privi înăuntru... | |
| = Alin | Liviu Nanu [12.May.05 06:29] |
| Alin, ai dreptate, într-un fel mă contrazic. Onorat de vizită. | |
| = Daca hotelul s-ar numi "Evolutie" ce numere ar fi avut camerele? | NEDA SIMONA [08.Aug.05 06:35] |
| Cu frageda-mi experienta culturala pot scrie doar ce am trait eu transpunandu-ma in "realitatea" poemului.Misterul primei strofe imi inspira teama intrarii, ca apoi sa mi se deruleze in minte nu o istorie a lumii ci o evolutie a unor trairi.Versul "s-a compromis dracu toata intimitatea" l-am simtit ca pe un bici umed care separa totul in doua drumuri diferite, desi amintirea unicului drum pare marcata de versul "germeni pe o lamela". Unde era o intrare trebuia sa fie si o iesire..o acceptare tacita . | |