| = frumos si trist | Musat Dana [23.Jun.05 21:58] |
| Textul tau m-a adus pana la lacrimi(cu sufletul ca nu prea plang eu in realitate). E atat de realist si de trist incat ti se prelinge ca mierea fierbinte pe trup. Mai scrie, mai revin. drag, dana | |
| = cu mainile crapate... de durere | Cîrjan Cristian Dragoș [23.Jun.05 22:41] |
| Multumesc... multumesc mult, ma plec in fata cuvintelor tale... E doar un vis pe langa alte vise... Doar un cosmar pe langa miile de cosmare pe care le am ca... scriitor... Drag, Dor | |
| = Tenebrele vieții | Corina Mirela Dumitriu [23.Jun.05 23:57] |
| :::O scenă de viață...Simplă și totuși atât de profundă. O tragedie ce nu o pot înțelege mulți.Să simți cum totul se dărâmă, să simți că nu mai poți să treci peste acel prag numit durere, este cred singurul lucru care de-aș putea l-aș șterge definitiv din toate trăirile omenești! . O clipă doar...și poți să clachezi! Nu credeam sa citesc un text ca al tău pe Agonia, dragă Cristian. M-a emoționat profund, deși nu este ceva rar întâlnit ca scenă de viață...însă nu mulți îndrăznesc să-l evoce! Deoarece această slăbiciune culminantă pe care o resimt din păcate foarte mulți dintre oameni...este greu de acceptat ca fiind o realitate a firii omului! Limita durerii la care sufletul, spiritul uman cedează există în fiecare dintre noi…însă la unii ea nu poate să mai fie supravegheată de rațiune, ca un vas de răcire să mai poată stinge acel incendiu devastator de suflete!!! Și clachează! Și totuși,cât de ușor ar putea să nu se ajungă la acea abominabilă temperatură! Cu drag Corr | |
| = cu mainile crapate de durere (2) | Cîrjan Cristian Dragoș [24.Jun.05 00:31] |
| Predilectia pentru astfel de texte am avut-o mereu... e ceva din mine care imi dicteaza asa... Ma faci sa ma gandesc acum la psihologia sinucigasului a lui Kamus... El spune ca cel ce se sinucide nu o face datorita greutatilor vietii... ci numai datorita ultimului eveniment ce ii incearca existenta, eveniment ce lui ii pare ca a umplut paharul... multumesc pentru vizita si te mai astept. Drag, Dor | |
| = eterna povara | Petrus Gheorghe [26.Jun.05 09:26] |
| m-a sensibilizat textul tau. puterea de a ierta e extraordinara.daca am invata noi ce sa facem cu ea. sinuciderea, mi se pare, ca un motiv las de a renunta.de mult ma intreb, oare cei care se sinucid, sunt ei curajosi sau lasi?din pacate, infidelitatea face parte din viata noastra, a tuturor. important e sa invatam sa trecem peste momentele de cumpana, si sa intelegem adevarata valoare a vietii noastre. e atat de scurta..de ce sa o scurtam noi prematur?dar apoi imi vine in minte ultima data cand m-a inselat cineva.o iubeam. ma intreb, ce m-a oprit sa ma sinucid? cat despre "gandurile" care te incearca, ai castigat in mine un cititor fidel.prea ma regasesc in cele scrise de tine. | |
| = cu mainile crapate... de durere (3) | Cîrjan Cristian Dragoș [26.Jun.05 18:48] |
| iti multumesc mult in cazul acesta sinuciderea a fost... poate motivul intregii povesti. Nu stii cum reactioneaza un om, iar natura umana, pe care ne mandrim ca o cunoastem atat de bine... ne poate rezerva oricand surprize uimitoare... te mai astep pe la mine, Dor | |