| = "apusul inocent al luminii" | Ela Victoria Luca [23.Sep.05 01:23] |
| Poemul se esențializează în metafore rafinate: "apusul inocent al luminii", "mă dărui necurmat/tutror lucrurilor". În orice anotimp al sufletului, de la merele coapte și până la înflorirea înțelepciunii, de la nașterile luminilor și până la ploia de viață, poetul se lasă ofrandă tutror cuvintelor. Frumos "merele s-au făcut prunci flămânzi"... Și lași cititorul inspirat, încercându-și el însuși darul. Ela | |
| = mere coapte | Lory Cristea [25.Jun.05 13:53] |
| As vrea sa pot sa ma ascund in merele coapte, si s-adorm cu semnitele lor in gand mirosind un pic amar:), frumos ai scris acest poem, te citesc cu o mare placere Anana:) cu drag - Lory | |
| = Ela, Lory... | Nuta Craciun [25.Jun.05 16:08] |
| da Ela, si in anotimpul meu a darui imi apare in culori mai calde ea insemnand mai mult decat a primi, sau poate a te darui tuturor lucrurilor inseamna si a primi in acelasi timp, a primi inzecit multumesc de frumoasele cuvinte, trecerea ta pe aici intotdeauna ma incanta drag Anana draguta Lory, si pentru mine merele simbolizeaza rotundul care poate intregii, nu pacatul, si eu vreau sa le musc miezul pana la uitare, sa ma inchid in seminte si sa ma nasc din cand in cand iti multumesc de trecere cu drag mult Anana | |
| = da | Lucian Mușet [25.Jun.05 19:56] |
| nu știu cum se face că mi-a scăpat poezia asta. e minunată, e un fior ce se joacă cu cel ce citește. mi-a vorbit pe limba simplității. tare frumos moment! felicitări! | |
| = Anana | Lucia Firefly Popescu [25.Jun.05 22:39] |
| Apusul palpaie in mere coapte. :)Esti toamna, Anana, ce frumos ai rodit! Si mie imi place mult cum ai asternut imagini aici! Si tu, in centrul tabloului, daruind.. Drag, Licurici. | |
| = Anana, | Valeriu Cercel [25.Jun.05 23:01] |
| scrii foarte frumos, cu multa simtire si creezi imagini ce nu le putem reda prin cuvinte. Felicitari!., Valeriu. P.S.Multumesc de comentariul frumos ce mi l-ai facut la "Morala...viciilor". Daca vei citi si "Coasta lui Adam", vei intelege ca nu-mi scapa nimic! Tot binele. | |
| = uf uf | florin bratu [25.Jun.05 23:14] |
| sti ce imi place azi la tine (ca si datile trecute, incep sa vorbesc despre intreaga ta scriitura, pe care de la o vreme incoace, o citesc cu placere, chiar daca nu se vede de fiecare data)? imi place ca folosesti un dictionar, cuvinte care se incadreaza in stilul clasic de la a la z aproape. cu toate astea, ai un fel al idei, care ramane cumva atemporal, cumva de o revolutie de catifea, fara excesele inerente modernismului, dar cu suficienta inovatie pentru a fi citita dupa o grila clasica. uite, fragmentarea, dispersia de tip oedipian, tema inerenta postmodernitatii si care se zugraveste de obicei ca o criza a eu/lui poetic cel mai adesea, la tine devine reasumare a universului, a lucrurilor, fara macar o umbra de stoicism, intr/un stil la care te astepti sa fie clasic, dar nu poate fi prin constructele stilistice si ideatice utilizate. o singura remarca - poate rima aceea aproximativa din ultima strofa (impart/necurmat) ma face sa imi placa mai putin decat prima, rupand cumva o simetrie in mintea mea. placut | |
| = ? | Musat Dana [26.Jun.05 10:01] |
| "mă dărui necurmat tuturor lucrurilor " - chiar si soarelui acela pal de toamna? Stiu ca nu are nici o legatura cu textul tau intrebarea asta, dar nu am putut sa ma abtin. frumos ce ai scris tu aici. drag, dana | |
| = cel mai bun comentariu despre poezia asta... | Octav [26.Jun.05 18:23] |
| bah...si poezia asta ii reusita..sa stiti ca sunteti talentati voi astia de paicea...fara dume | |
| = mere...și dăruire... | Ruxandra Moholea [26.Jun.05 21:06] |
| venită din munți, mă delectez cu prima poezie pe care o citesc pe site. ca de obicei, aparent simplă...Simt gustul merelor coapte...și al "dăriurii necurmate tuturor lucrurilor"... gând bun, Ruxandra | |
| = Licurici, Lory | Nuta Craciun [26.Jun.05 21:57] |
| licurici sunt toamna, da, si simt acum doar dorinta da a ma risipi in toate lucrurile pe care le iubesc... multumesc si ... stii de ce o sa-mi fii intotdeauna la suflet? pentru ca ai fost printre primele persoane de pe sit, care m-ai intimpinat cu vorbe bune drag mult Anana Valeriu am citit "Coasta lui Adam", asa am ajuns la tine, am gasit-o pe pagina Lory cred, si multumesc de cuvinte, ne mai auzim | |
| = Florin, | Nuta Craciun [27.Jun.05 02:40] |
| comentariul tau denota ca mi-ai citit poeziile, si asta ma bucura mai mult decat pot sa-ti spun in cuvinte... ai sesizat o dualitate la scriitura mea, e poate si pentru ca inca nu mi-am gasit drumul, stilul propriu, impartasesc si ideea stilului clasic, dar imi place si Cartarescu, am scris candva cu ani in urma, dar facand o pauza prea mare, mi-am pierdut exercitiul si acum incerc sa acopar timpul pierdut, iti spun astea ca sa intelegi ce e cu inegalul... ma bucur cand te gasesc pe pagina mea, te consider un prieten si-ti multumesc de seriozitatea cu care imi analizezi textele, am numai de invatat de la tine si-ti multumesc cu drag Anana | |
| = raspunsuri: | Nuta Craciun [27.Jun.05 02:49] |
| Dana da, lumina inocenta a apusului ma atrage, ma imbie la "daruit", imi place enorm apusul Dana ma bucur de cuvintele tale drag Anana Octav am inteles ca esti nou, si am citit ceva interesant pe pagina ta, cat despre "talentati" stii tu, fiecare cat poate Anana Ruxandra uite fata de tine am o datorie de suflet, esti inca de la inceput pe textele mele, si inca mai vii, vad cum rezolv, cu datoria e mai usor, nu stiu cu sufletul... drag Anana | |
| = Despre taceri | Sorin Olariu [27.Jun.05 02:54] |
| E asa o tacere in poemul tau ca in miezul nucilor verzi. | |
| = Sorin, | Nuta Craciun [27.Jun.05 03:27] |
| Acuma spune-mi cum sa inteleg eu tacerea, ca a tacea e cu mai multe ... tu simti tacerea in sensul ca nu simti nimic? Si dac-ai vorbit de nuci, se poate potrivi si ca nuca-n perete, textul meu, evident... Dar daca ma gandesc mai bine, la ora asta nu se pot spune rautati, ochiul care vede tot doarme... ramane cel care cauta caldura, tacerea poate... multumesc Sorin esti pentru prima data la mine, te mai astept ... cu nuci verzi Anana | |
| = Nu e nici o rautate... | Sorin Olariu [27.Jun.05 03:57] |
| Era un fel de metafora, Nuta. Sau asa am incercat eu sa fie dar poate nu ma pricep prea bine. Oricum, poemul tau mi-a placut. Asa ca nu te intrista, ci bucura-te. Daca i-a placut pana si unui carcotas... | |