| = pledoarie pentru gând... | ioana matei [24.Jun.09 14:15] |
| un poem parcă mai viu (cu o voce mai fermă!) decât altele...cuvintele sunt trupuri de gând...gândurile sunt uneori comori neprețuite alteori otrăvuri...iar dincolo de ele ...ești chiar *tu*...infinit mai mult... cu smerenie, la margine de gând ioana matei | |
| = * | Silvia Goteanschii [24.Jun.09 15:35] |
| palpitantă imaginea asta de incendiu interior citind poemul, parcă văd aievea focul luminos care îți arde gândul, măruntaiele în toate culorile sale roșu, albastru, galben... poate că soarele acesta despre care vorbești nici nu are nevoie de acel mult râvnit strop de ploaie, așa cum poetul din tine nu are nevoie de nimic - deoarece cuvântul e al tău și e scris frumos cu respect, silvia | |
| = Re Ioana, Silvia | Tamara Zub [24.Jun.09 23:18] |
| Ioana, Silvia, va multumesc mult, va mai astept, noapte buna, tama | |
| = Am rezonat în mod special | Bot Eugen [25.Jun.09 04:02] |
| cu mesajul primei strofe. Strofele 2 și 3 par a fi de umplutură.Ba mai mult de atât, str.2 și 3 trag tot poemul în jos, încărcate fiind de tot soiul de întrebări retorice, pseudofilozofice... Nici ultima strofă nu aduce cu sine vreo revelație. Un poem ratat completalmente. Cu scuzele de rigoare pentru o părere onestă, Bot Eugen | |