| = Florin | Liviu-Ioan Muresan [05.Jul.09 14:40] |
| în ultima strofă mi se pare puțin sufocantă repetiția ta/ta/tău. În rest, nu am găsit cusur. Metafora, comparația, sînt cele ce excelează aici. Am rămas plăcut surprins de:"corpul tăcut ca gingia/unei guri de pământ". Și de aici dezvoltarea poemului curge de la sine. Cu plăcere, LIM. | |
| = empatic | paul blaj [05.Jul.09 16:43] |
| florin, e multă poezie aici... eu nu prea poposesc decât rar și unde cred că merită să o fac. uite ce cred: ca_gingia ligament deranjant, scâncind e în plus, deja ai sugerat vârsta, strofa 3 e umplutură, unghiile nu prea se agață. poate ghearele, dar atunci se duce comparația cu fătul care nu are gheare... trebuie lucrat aici, în ultima strofă substantivele sunt prozaice și nu sunt scoase din arhaicul semantic: liniște,carne,ochi, fluier... ori verbe ca zidit. tocmai pentru că ideea și imaginile merită și mi-au plăcut, eu zic să îi acorzi timpul tău cel mai bun. gând bun pentru om bun. | |
| = Liviu-Ioan, Paul | florin caragiu [05.Jul.09 20:17] |
| va multumesc foarte mult pentru aprecieri si sugestii, am mai facut niste modificari. | |
| = Ermetism | Pandele Maricica [06.Jul.09 10:44] |
| Ca de obicei, mi se pare foarte ermetica poezia dumneavoastra. Cred ca se observa si faptul ca ati lucrat candva cu multe cifre. Poate de aceea, de cate ori va citesc poeziile imi aduc aminte de Ion Barbu. | |
| = Maricica | florin caragiu [06.Jul.09 11:08] |
| Nu are legatura poezia mea cu a lui Ion Narbu, si nici nu e ermetista, pentru ca nu este excesiv intelectualizat, nici cu ostentatie criptic. Impresia de criptic apare cand incerci sa rationalizezi poemul, or el exprima o stare, ce nu poate fi descompusa in idei clare si distincte, cu toate ca gestualitatea formelor transmite, face vie o atmosfera, comunica si se comunica, intr/un mod poate mai intens decat daca ai asterne o simpla idee. cam asa gandesc. | |
| = florin-mistica | Nache Mamier Angela [06.Jul.09 13:26] |
| poezie mistica(si nu religioasa)în prelungirea traditiei deschise de poezia marilor blaga ,arghezi,ioan alexandru etc... personal cred ca este riscant de a se apropia prea mult de acest filon se simte ca faceti pasi mici dar siguri pentru a ramâne în sfera unei literaturiioriginale , reflexive ,facuta din maxime,postulate dense inceputul este fraged ,proaspat ,inspirat restul e ceva mai elaborat ,dar cu talent se vede ca scrieti numai "când aveti ceva a spune" | |
| = Angela | florin caragiu [06.Jul.09 14:27] |
| va multumesc mult. da, ati remarcat atent, e un filon mistic aici, desi eu nu vad separata mistica de religie, ambele au ca esenta legatura cu Dumnezeu si taina vietii, e o mistica asadar care vine nu din jonglarea premeditata cu artificii si stranietati ci din insasi esenta vietii, din misterul ei cu infinite virtualitati pe care imaginatia le cheama la aparitie. Pe de alta parte, ce nu este riscant in ziua de azi, in literatura? ;)) Ma bucur de semn. Cu cele mai bune ganduri, Florin | |
| = lauda cintului prin noi | Anni- Lorei Mainka [06.Jul.09 14:48] |
| originale imagini subtiri ca o gheata pe lacul din parc echilibrul este important apoi Dumnezeu stie sa cinte bine iar tu il auzi si asculti | |
| = sufla in tine ca-n fluier | Maria Del [06.Jul.09 20:46] |
| S-ar putea sa nu fiu o cititoare obiectiva - dar cine e "obiect"iv? S-ar putea sa cunosc dinainte limbajul poemului, dar cine nu-l cunoaste de fapt? De aceea ma intristeaza putin ca esti privit ca ermetic. Dar "tristetea e un dinte de lapte":) si se vadeste ca nu stiu nimic:). Un singur lucru il stiu aici, si vorbesc despre el: imi place melodia ultimului vers, deci acel ceva dincolo de aparatul rational pus in miscare. E ceva in acel "sufla in tine ca-n fluier" care suna foarte simplu si foarte frumos, curgator si intreg, e o armonie ascunsa a sunetelor, poate data de ingemanarea si numarul silabelor inchise si deschise, ceva despre care nu ma pricep sa vorbesc.:) Si pentru care autorul nu e "vinovat" si nici nu e indemnat sa studieze vreo tehnica. | |
| = Anni-Lorei, Maria | florin caragiu [08.Jul.09 02:07] |
| Anni: multumesc pentru cuvinte, echilibrul e pe atat de fragil, pe atat de esential, bine zici... Maria: fiecare vede in alt fel poezia, si pana la urma asta nu e ceva rau... ma bucur ca te-ai oprit la ultimul vers, legat si de muzicalitate... | |