| = Alberto, | Dely Cristian Marian [19.Jul.09 22:53] |
| textul mi-a amintit de un interviu cu Emil Cioran pe care l-am auzit recent interviul i-a fost luat când s-a hotărât să renunțe la scris motivând că nu mai are nimic de spus că nu mai are dorința aceea arzătoare de a scrie (nu am citit nicio carte de-a lui) "Doar el putea auzi glasurile copiilor și zgomotul pașilor pe caldarâm. Să stea așa ore întregi cu mâinile sub cap până reușea să vadă clar fețele copiilor și să le înțeleagă jocurile. Nu era șotron sau baba-oarba, erau alte jocuri. Brusc avu un șoc. Se ridică în capul oasele. Da, era adevărat! Copiii aceia se jucau cu tigvele bunicilor. Groaznic, era un univers în care moartea era la ea acasă, era pusă mereu în capul mesei și în toate diplomele de merit. Adică, ”mortua est” cum spuneau latinii ăia care au inventat apa caldă." în interviu a vorbit despre copilăria lui și spunea că a locuit lângă cimitir iar cel mai bun prieten i-a fost groparul care îi dădea cranii pentru ca el (Emil Cioran) să se joace cu ele folosindu-le pe post de minge aceste destăinuri m-au șocat nu vroiam să-mi imaginez cum se poate juca un copil cu un craniu eu fiind un fricos în preajma cimitirelor și a morților martor la tot felul de povești bătrânești cu stafii iele și alte creaturi malefice am rămas cu teama iar când mă speriam mă închinam cu limba-n gură în copilărie dormeam cu lumina aprinsă dacă eram singur în cameră și chiar dacă sting lumina acum nu pot spune că am scăpat complet de acea teamă am fost și la "Cimitirul vesel" din Săpânța am citit epiloguri amuzante pe-acolo și-mi părea o idee bună să-ngropi pe cineva cu haz amintindu-ți clipele frumoase și nelăsând amărăciunea să te cuprindă căci nu aduce decât durere durere și iar durere neexistând posibilitatea de a schimba ceva cu toate acestea nu am reușit să trec peste temerile mele vis-a-vis de cimitire morți și alte posibile fenomene neobișnuite cu prietenie, | |
| = :) | Alberto M. Popesco [19.Jul.09 22:56] |
| ce să zic: copiii care joacă cu cranii e foarte specială, și mie îmi place să folosesc multe simboluri în textele mele merci de intervenție, te mai aștept | |
| = o povestire leșioasă ca o apă chioară | Anghel Pop [10.Dec.18 14:27] |
| "Se ridică în capul oasele" "Era atât de cald încât Alberto se oprise din fumat" ce-are una cu prefectura? "Copiii aceia se jucau cu tigvele bunicilor" Extraordinar! Fiecare copil cu tigva bunicului său, și numai cu aia! "Groaznic, era un univers în care moartea era la ea acasă" În lumea noastră moartea e la ea acasă, în toate lumile moartea e la ea acasă, din cauza entropiei. Ceva nou? "latinii ăia care au inventat apa caldă." Greșit. Nu ei au INVENTAT "apa caldă". Primele dovezi arheologice ale unui sistem de băi publice apar în Egiptul antic, secolul al III-lea î.Hr., deși practica e mai veche, având conotații ritualice. Existau cazane pentru încălzirea apei, deși din cauza climei nu aveau mare nevoie de ele. Romanii sunt mai cunoscuți doar pentru că au făcut asta pe scară largă în Europa, foarte organizat. Dar căzi și canalizări, plus sisteme de aducțiune a apei, aveau și cretanii în civilizația minoică, acum 2500 de ani, sau indienii, în urmă cu aproximativ cinci milenii. "în universul paralel, dincolo de pereții pontonului" Deci universul paralel începe după ziduri. Tot așa există câte un univers paralel după budă, după colț, după case, după blocuri, după etîcî. Sau cum poți să scrii fără să spui nimic. "că_cine" "perfect rotundă" pleonasm dacă e rotundă, atunci e clar că e perfectă, dacă nu e perfectă nu mai e rotundă, un cerc nu mai e cerc dacă nu e chiar rotund, atunci e o altă formă geometrică "merse încet prin cameră cu mâinile la spate în jurul patului" deci patul e în mijlocul camerei? paturile stau lipite de perete de obicei "Luă o țigară din pachet și o aprinse zgomotos." Orice țigară se aprinde cu zgomot, de la chibrit sau de la brichetă. Ce vrea să spună "zgomotos", că plescăiai sau ce? "o prezență nevăzută, o entitate colorată." dacă e NEVÃZUTÃ cum mai poate fi COLORATÃ??? ha ha ha "Întinse nările în vânt ca o gazelă" Alberto ca o gazelă. Ce gingaș. "cine naiba m-a pus să mă uit sub pat?" păi dacă era miros PESTILENȚIAL, Alberto, ce voiai, să stai așa, cu duhoarea aia de mort, din lene? :)) Trama e slăbuță, diluată la extrem. Alberto nu face nimic, Alberto fumează, Alberto e moleșit de lene. Nimic nou. Din poliloghia asta leșinată îl mai salvează numai un cadavru trântit sub pat, neplauzibil, și oricum neinteresant. Ca să-i întorc delicat complimentul pe care-l face Alberto oricui pe site (cu condiția să nu fie editor), și anume că au scris o "bălărie", am să-i zic și eu lui Alberto că a scris o "lăbărie". | |
| = ca să vezi ce comentariu aiurea ai făcut | Alberto M. Popesco [20.Jul.09 19:38] |
| ai scos fraze din context și ți-ai bătut joc de ele, exemplu elocvent "merse încet prin cameră cu mâinile la spate în jurul patului" deci patul e în mijlocul camerei? paturile stau lipite de perete de obicei deci, îmi impuți mie că patul se găsește în mijlocul camerei????!!!! ce să mai zic, dacă și ăstea mai sunt comentarii! halal | |
| = confuzie mentală | Anghel Pop [20.Jul.09 20:16] |
| Albertinho, încetează cu contra-argumentul ăsta pueril: "ai scos citate din context". Prostioara asta am citit-o prima oară la Ivancu, alt minunat, și văd că acum începe să fie folosită ca scuză universală pe aici. Am scos citate din context? Critica se face cu exemplificări. A exemplifica nu înseamnă a scoate din context, pt. că nu poți cita tot textul, e necesar să izolezi erorile, așa cum am făcut mai sus. Reproduci exact scăpările, pentru ca să învețe membrii agonici cum să nu scrie, cum să se ferească de greșeli, dacă tu nu poți. Orice critică se face cu citate. Altfel e nefondată. Criticul e obligat să citeze, pentru că dacă nu o face atunci poate fi acuzat că generalizează. Dacă George Călinescu a citat din Creangă în "Istoria Literaturii", asta înseamnă că "a scos citate din context"? Ridicol, Cătănuș. Și apoi cum aș fi putut scoate citate "din context", când aici nu e niciun context, e doar un ghiveci, o însăilare de scene fără legătură? :) Încă o dată, Cătănuș, mai citește niște cărți de critică literară, vezi editura "Univers". | |
| = anghel, asta nu e critică, e bătaie de joc | Alberto M. Popesco [20.Jul.09 20:27] |
| "Întinse nările în vânt ca o gazelă" Alberto ca o gazelă. Ce gingaș. ????? mai departe, ca să vezi cum scoți din context "Copiii aceia se jucau cu tigvele bunicilor" Extraordinar! Fiecare copil cu tigva bunicului său, și numai cu aia! nu am precizat în text că tigvele aparțineau chiar bunicilor lor, era un termen general stai să-ți mai dau chestia cu patul am mai spus-o etc-etc deci asta nu e critică, e bătaie de joc | |
| = prost cu logica | Anghel Pop [20.Jul.09 21:44] |
| "Copiii aceia se jucau cu tigvele bunicilor" și tot tu zici contrariul: "nu am precizat în text că tigvele aparțineau chiar bunicilor lor" Deci erau "tigvele bunicilor", dar "nu aparțineau chiar bunicilor". :))))) Asta ca să-ți arăt cum te contrazici. Oricum, Cătănuș, ce critică ai vrea să ți se facă pe textulețul ăsta fără noimă? Ai vrea să vorbesc de suprarealism, de metatextualism, de postpostmodernism, de ucronie? Nu poți consuma critică autentică pe încropeli scrise în câteva minute, e ca și cum ai strica orzul pe gâște. Ar fi o impietate. | |
| = get a life, dude | Alberto M. Popesco [20.Jul.09 21:47] |
| nu am precizat că era vorba de proprii lor bunici. Punct și hasta la vista | |
| = iisus și lucrarea evanghelică?!?!?! | dan mihuț [20.Jul.09 21:50] |
| alberto, zi-mi și mie de ce ai nevoie de trucuri din astea ordinare cu iisus putred sub pat? nu poți impresiona altfel? crezi că dacă schimbi acolo cu gheorghe vasile pierzi mare lucru? când vei crește și tu mai mare, vei vedea că nu e nevoie să scrii texte cu iisus ca să ai despre ce scrie. ba, chiar dovedești că-ți merge condeiul când abordezi teme banale și arăți că poți ține pe ăla care citește lângă subiect. altfel... exchibiționism e ceea ce faci p-acilea. iar unele din obiecțiile lui anghel sunt chiar justificate. un pic cam ostentativ stilul lui, dar mai bine apleacă urechea decât să faci joc defensiv de glezne după scuza bătăii de joc.- | |
| = da, așa îmi place mie: cu miștocareală ieftină | Alberto M. Popesco [20.Jul.09 21:54] |
| clar că nu e vorba de nicio lucrare evanghelică, dar așa îmi place mie să mă alint, plus că anghel chiar e fantasmagoric când pretinde că toate paturile sunt la perete. plus că e mai bine iisus decât vasile a lui marița, este de efect, nu? | |
| = mda | dan mihuț [20.Jul.09 22:00] |
| ai înțeles exact, alberto. un efect ieftin cu care nu mai păcălești decât știriștii de la ora 5 sau vreun sărman habotnic. faci chestii fumate de multă vreme. te prostești, nu te alinți, așa că nu cere ca textele tale să fie tratate onest. în fine, every man in his humour. | |
| = domnul a luat, domnul a dat | Alberto M. Popesco [20.Jul.09 22:04] |
| cam așa. mă prostesc, dar asta nu-i dă niciun drept lui anghel să facă circ pe aici, plus că după ai remarcat și tu, anghel nicio clipă nu a atacat strategia știrilor de la ora 5 din textul meu, el a scos niște fraze din context și și-a bătut joc de ele. de ce nu a pus și el problema ca tine? îți spun eu de ce: că nu are o viziune globală asupra textului, el căută greșeli de gramatică și așezarea corectă a cuvintelor în frază. păi asta e critică la text??? merci, am înțeles exact punctul tău de vedere și îți dau drepatate | |
| = cu ''miștocăreală ieftină'' | Tudor Negoescu [21.Jul.09 00:03] |
| sînt sigur de existența lumilor paralele, dar nu știu dacă introducerea personajului ''iisus'' ca element de recuzită, pe final, va avea impactul scontat de tine. oricum, cred că ar trebui să schimbi registrul ''tactic''măcar în privința comentariilor literare ; cu ''miștocăreală ieftină'' nu știu dacă îți vei îndeplini profețiile literare. și ar fi păcat de timpul pierdut. p.s. eu i-aș mulțumi lui anghel doar pentru faptul că citește cu atenție textele și semnalează o serie de inadvertențe. un cititor avizat e lucru mare în ziua de azi, cînd mai toți sîntem grăbiți și superficiali... | |
| = ce înseamnă a scoate citate din context | Anghel Pop [10.Dec.18 14:27] |
| "anghel a scos niște fraze din context" Alberto, tu confunzi grav CITAREA cu SCOATEREA CITATELOR DIN CONTEXT. Să-ți explic eu ce e scoaterea unui citat din context. Să presupunem că un eseist ia un citat dintr-un scriitor și-l introduce în eseul lui. Nu-i convine sensul original, voit de autor, așa că îl denaturează, îl prezintă într-o lumină nefavorabilă, creează un context nou, fals, în eseul lui, astfel încât citatul să dea impresia că spune cu totul altceva. Cititorul său are acces la citat, da, dar într-o viziune falsă, cititorul nu mai are acces la contextul original, al operei din care a fost scos. Eseistul a manipulat cititorul oferindu-i acel citat, dar neoferindu-i contextul original, trimițându-l astfel pe o pistă falsă de înțelegere. Acel cititor nu va mai putea înțelege cu adevărat ce a vrut să spună autorul citatului, decât dacă merge la opera originală, unde reintroduce citatul în context, și-l poate percepe plenar. Scoaterea citatului din context presupune deci două lucruri: citatul inserat într-un context denaturat și ABSENȚA contextului original. Acum, în cazul de față, nu poate fi vorba de așa ceva, deoarece eu doar am citat din textul tău, iar cititorii agonici au acces la contextul original, putând vedea cu ochii lor textul-sursă! Ei pot verifica ușor dacă am dreptate sau nu, confruntând citatul și părerea mea vizavi de el cu contextul tău, care e de față. Contextul original e aici pe pagină, deci nu poate fi vorba de "scoatere din context". Ceea ce am făcut este de fapt CITARE, decuparea unui pasaj pentru a-mi exemplifica criticile. Ai putut să mă urmărești până aici? Data viitoare am să-ți explic și alte lucruri la fel de interesante, lecția de azi e gata. | |
| = Ca musca-n lapte între doi "dușmani de moarte". :) | Luminita Alexandrescu [22.Jul.09 08:54] |
| Citez dintr-un comentariu de mai sus (menționez asta pentru a nu avea "probleme" cu drepturile de autor): "Copiii aceia se jucau cu tigvele bunicilor" și tot tu zici contrariul: "nu am precizat în text că tigvele aparțineau chiar bunicilor lor" Deci erau "tigvele bunicilor", dar "nu aparțineau chiar bunicilor". Am mai fi o "interpretare": mult-dezbătutele tigve erau, întradevar, ale bunicilor. Ca și cum ar fi fost "velsela bunicilor", "grădina bunicilor", etc. Le aparțineau ca și obiecte. Asta nu înseamna ca ar fi fost vreodată parte componentă din corpul bunicilor. Poate le dețineau cu acte in regulă sau erau mostenire de familie. ;) | |
| = bunici e un termen general | Alberto M. Popesco [22.Jul.09 21:52] |
| vă mulțumesc mult pentru păreri si treceri la multă la revedere | |