Comentariile membrilor:

 =  șerban!!
gena gurau
[31.Jul.09 14:37]
din ce-am mai citit scris de tine, am mizat pe coerență și claritate și, iată, nu m-am înșelat. :)

mi-aș fi dorit teribil de mult să-ți fi prezentat și postat fracționat textul.
și-asta pentru că mustește de idei de discuții și este extrem de viu, de concentrat și centrat pe chestiuni care, în mod cert, ne ard.

mi-am propus singură lecturarea lui pe bucăți. :)
așa că, acum, o abordez pe prima - din punctul meu de vedere și de împărțeală subiectivă.

parcă un proverb chinezesc spune că 'un copil este o foaie albă, pe care orice adult din viața lui scrie câte un rând'.
consider că singurele perfecțiuni din lumea omului sunt copiii.
prin inocență și puritate.
de aceea, din momentul apariției lor, trebuie percepuți ca entități distincte, chit că au apărut din egoismul și subiectivismul părinților.
încă de mici trebuie obișnuiți și învățați cu liberul arbitru.
în absolut orice direcție.

astfel, după prima naștere, cea aproape exclusiv biologică, vine cea de-a doua, care ni se întâmplă individual, intern, intrinsec și definitoriu.
cea a devenirii. (și-acum mă refer chiar la cei mai norocoși dintre noi..:D)
dacă am avea șansa înțelegerii liberului arbitru de mici mici de tot, am ajunge poate cu un pas mai aproape de ceea ce spui:
"proorocii și gânditorii din vremile apuse știau despre Suflet și despre Divinitate atât de mult în comparație cu noi, contemporanii, tocmai pentru că erau inocenți. Adică curați."

de fapt, ai perfectă dreptate când afirmi:
"NICIODATÃ un suflet nu va înțelege lumea sau divinitatea prin intermediul unui alt suflet ci doar prin sine însuși, prin intermediul divinității care îl luminează din interior și care trebuie lăsată să respire..."

........

îmi place tare mult tabloul prostiei schițat doar din câteva creionări, dar adânci.
dap.
revin la liberul arbitru.
mergi pe stradă, vezi, auzi, te strecori sau dai din coate, îți vezi de drum, alergînd sau mergînd la pas, împiedicîdu-te sau aproape zburînd.
o faci, căci asta ți-e condiția clară.
cred că important tocmai asta este!
chit că dai de gropi - le ocolești sau le sari sau te oprești analizîndu-le, poate, cum să le acoperi, cum să le ignori :)) sau chiar dai în ele;
chit că dai de bolovani - ok!, la fel, îi sari sau te sprijini de ei sau te câfnești să-i dai la o parte sau le dai ocol...oricum, știi că dincolo de ei este tot drumul ăla al tău;
chit că pietricelele îți intră în încălțări, te rănesc sau doar te gâdilă;
chit că însuși colbul drumului te irită și uneori nu mai poți respira sau doar te încurcă vizual, când se ridică într-un nor de praf...

ei bine, în fond, toate astea sunt în mulțimea în care mișuni, sunt ale ei și ale tale deopotrivă.
'transferul' de care amintești are oricum loc.
întotdeauna.
aici, cred eu, intervine momentul conștientizării lui și, mai ales, asimilării lui controlate.
există un avantaj net al celui care înțelege fenomenul, îl 'vede' și-l guvernează cumva cu propria voință.
n-o să reușim ever s-o facem exclusiv deliberat.
infestați vom fi întotdeauna, chiar și numai de oarece reziduuri.

la o adică
"Prostia, ca și Dragostea, nu are nevoie de prezența fizică a subiectului."

să știi că voi reveni.
deja s-a inițial un 'transfer' aci, așa că nu pot să-l ignor. :))

 =  e prea de tot!
Adrian Firica
[31.Jul.09 17:00]
Șerban,
dacă mă întrebai, filosofi „eram”, fără discuție.
nu spun că puneam noi Prostia la colț, că nu e mare graba, dar măcar stabileam de unde să o apucăm; nu că e mare, nu că e multă, nu că e uniform distribuită, nu că în anumite situații nici nu poate fi invocată conceptual (din motive lesne de înțeles!), ci pentru că ne-am fi orientat exclusiv către efecte. exclusiv am zis, exclusiv te rog să rămână – adică să fie pe pipăitelea, nu altminteri.
e ca-n Geneză, unde la-nceput a fost Cuvântul ...

trec peste nenumăratele înfățișări/efecte ale Prostiei, oprindu-mă la una singură: de ce efectele sunt incomensurabile, fix când îi scăpată din locul în care ea, Prostia, pare că deține o provizie derizorie, când scapă de prin capul unor genii, de-o pildă?

...
lung textul. e prea de tot!

 =  stiu eu?
Dorian Duma
[31.Jul.09 18:20]
imi plac si mie poeziile astea pentru copii

 =  .
Mihai Robea
[01.Aug.09 00:46]
ai lăsat aici o tavă cu jăratec...

 =  Ai dreptate !
emilia gunea
[01.Aug.09 01:08]
Este un text care dacă ar fi apărut într-o revistă era suficient de lung căci spui tot ce trebuie spus. Atingi multe lucruri interesante la care poate aș fi vrut să comentez dar până am ajuns la sfârșit am constatat ca ai spus de fapt cam totul așa că nu mi-a mai rămas decât să îți dau dreptate.
Un comentariu scurt n-are rost.


 =  și eu, băi secătură :)
Alina Manole
[01.Aug.09 02:01]
Sper ca imi dai voie sa citesc textul pe sarite si sa ma intorc oricand sa recitesc fragmentele citite si necitite si rascitite.

"Nu am nici un motiv să cred că Isus ar fi în alt Paradis decât în cel în care se află și Lao Tse și Osiris și Buda și Zarathustra și Mahomed și Socrate și Epictet și Rilke și Cioran și toți cei care au văzut, încă din timpul vieții, Paradisul. (Nu poți ajunge nicăieri fără ca în prealabil să localizezi exact destinația...)"

Si eu cred tot asa. Voi reciti, multumesc. Pentru Tot.

 =  Politica:
Dely Cristian Marian
[01.Aug.09 18:09]
puterea ce guverneaza Omul sub influenta-control a ingerilor decazuti.

sunt atatea situatii-intrebari si situatii-raspunsuri incat sfideaza insasi cultura care le-a creat. iar aceasta este un har.

un text care sapa in toate valorile noastre si care face imposibila trecerea peste el fara a cauta divinitatea si adevarurile noastre in noi raportand la cele scrise.

am sa revin cu pareri asupra unor situatii din text.

 =  șerban!! (2)
gena gurau
[02.Aug.09 00:38]
am zis-o și mă țin de cuvânt.
e posibil să mă repet cu ce voi spune acum, dar cred că nu fac decât să urmez trend-ul, căci ai talentul ca, pe măsură ce-ți desfășori discursul, să revii asupra unor puncte-cheie, aproape obsedante.

zici:
"Dacă Creatorul acestei lumi ar fi avut o „minte” metodică, ordonată, nobilă, fără îndoială că nu și-ar fi lăsat creaturile să băltească atâta amar de vreme în propria ignoranță"

conceptul ăsta - "băltitul în ignoranță" - sapă foarte mult în mine.
și de foarte demult.

fiecare dintre noi, noi cei de-acum, s-a născut prea târziu.
cam întotdeauna după ce a făcut deja nenumărate greșeli. mari.
chiar dacă la fiecare pas, greșit sau nu, simțea că lipsește ceva, nu a băgat de seamă decât după ce s-a născut.
există un timp al fiecăruia în care este obsedat de ideea de a ființa, fără să realizeze că nu trăiește.
de aceea, când se naște este deja prea târziu, dar înțelege că se naște singur. că va muri singur.
dar, mai ales, că ceva din el lipsește și că s-a născut descompletat.
posibil ca înainte de a se naște, să se fi venerat, deși nu se cunoștea.
după ce s-a născut, însă, să înceapă să se deteste, deși începuse să se cunoască.
să facă într-un fel cunoștință cu el, dar nu cu el întreg, ci cu el infirm.
cu un el neputincios și lipsit de consistența, de care să nu-i placă deloc.
a pierdut timp, a pierdut curaj, a pierdut voință.
le-a irosit în folosul ratării existențiale.
se bucură că s-a născut. îi pare rău că nu-i întreg.
din nefericire - sau din fericire (?!) - balastul de dinainte de a se naște e la purtător.
poartă toate greșelile lui cu el. și le asumă. se uită la el ca și cum s-ar uita la ceea ce îi trebuie și-și spune că poate e bine că nu există.
suprema nefericire ar fi să afle că există și că nu poate ajunge acolo, măcar contemplativ. nu este în stare să se rupă de trecutul de dinaintea nașterii sale, pentru că el e în el, cu el și pretutindeni în jurul lui.
respiră odată cu el și prin el, fără a fi cuprins într-un sistem binar.
sunt el și trecutul prezentului lui. sunt el, ochi în ochi cu cel de dinaintea nașterii sale. se privesc, se știu, se tolerează.
fieacre își știe dorințele, puține, din ce în ce mai puține.
își știe slăbiciunile, din ce în ce mai multe.
imediat după ce s-a născut știa ecuația salvatoare, apoi din ce în ce mai mult i s-a părut că o știe. apoi i s-a părut că i se părea că o știe. apoi nu a mai fost sigur decât că s-ar putea să fie o ecuație salvatoare. și orizontul s-a închis...
sau doar pare că s-ar fi închis.

așa că, pana mea!! - căci nu am mai folosit de cam multișor..descărcarea asta energetică :))) - nu Creatorul este de blamat în treaba asta.
el chiar a fost 'the good pal'.


(va urma)


 =  cu multumiri
Magda Cote
[02.Aug.09 06:40]
Nu am mai trecut de multa vreme pe aici (pe agonia), iar azi poate tocmai pentru ca am foarte mult de lucru la altele ratacesc pe aici. Ma bucur ca am bantuit si pe aceasta postare a dumneavoastra.
Un "copilozaur" va multumeste pentru aceste multe randuri -ganduri, critici si analize ale rezultatelor societatii de ieri, de azi (de la creatie, politica, superstitie, obiceiuri, prostie,la stigmatizarea femeii singure).
Titlul e potrivit; intai mi se paru curios, m-am documentat si nu cred sa fi fost un altul mai potrivit! Aveti acele ampule care va permit detectarea campurile electro-"frenetice" ale societatii.
"inteligența mea să se comporte adesea ca un șarpe decapitat. Dar nebun nu sunt încă..." ce bine ca nu, inseamna ca exista o sansa de a exista si astfel de oameni normali, vorbind de o alta normalitate.
Invidiez pe cei ce au timp sa va si reciteasca textul! Azi zic un mare MERSI!

 =  cautand calea....
Dely Cristian Marian
[02.Aug.09 19:01]
Situatie-intrebare:
"Dar cu sufletele nule, clorotice, decolorate și apretate, cu sufletele anulate, care nu fac Rău individual .....
Ce hazna galactică i-ar putea cuprinde?"

Situatie-raspuns:
"Depinde de tine ce și cât cheltuiești în această viață, dar trebuie ca, la capătul ei, să ai puterea de a țâșni de pe trambulină până dincolo de stele. Dacă nu, e simplu: te întorci de unde ai plecat și renaști (ca iarbă, ca insectă, ca iepure sau ca om...)"

Tinand cont ca, doar omul a fost creat dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu,
cum poate un suflet reincarnat intrun animal, insecta sau planta
sa recapete o noua sansa de a ajunge in Rai, langa Dumnezeu (singurul mijlocitor fiind Iisus Hristos)?

Altfel gandind, un suflet reincarnat in altceva decat in fiinta umana, poate fi o soarta-pedeapsa.
Mai pe intelesul nostru, Dumnezeu are un jurnal al sufletelor pe care le purifica la fiecare sfarsit de viata, incat niciunul nu-si poate aminti o viata anterioara, insa, El poate deosebi dezvoltarea acestora.

Se poate vorbi si despre existenta asa-zisilor "extraterestri".

-----

"Nu-mi pot imagina o Sală a Judecății de Apoi. La urma urmei e împotriva Bunului Simț. Nici o divinitate n-are timp de așa ceva."

In ce consta "Bunul Simt", stiind ca, la baza dezvoltarii valorilor umane, se afla: Politica si arsenalul ei ("Familie, Școală, Biserică etc")?

Poate ca, pentru divinitati, timpul nu exista. Timpul este o notiune-consens, asa cum sunt multe altele, necesare intelegerii interumane.

Revin pe text.

 =  probabil ca acest comm va intra la offtopic
Adriana Lisandru
[02.Aug.09 22:29]
dar n-are importanta.
domnule Georgescu, voiam doar sa va multumesc pentru sansa de a citi acest fragment de jurnal.

 =  Ce e val ca valul trece dar te face tot mai rece !
bodea emil felician
[03.Aug.09 01:14]
Și eu trăiesc revolta ta până în vârful degetelor picioarelor deoarece văd, pe zi ce trece, cum Necuratul mă bătjocorește, făcându-mă să cred ba că există, ba că nu există, într-o lume în care Dumnezeu e atât de sus încât nu mai poate fi atins, nici măcar din întâmplare, fără voia agenției spațiale NASA.
Mă gândesc la acea ispită, asupra Mântuitorului, în care Necuratul îi arată toate împărățiile Pământului, spunând că sunt ale lui, câte or fi fost ele, la acea vreme. De ce Isus nu i-a spus Necuratului că minte, că de fapt toate câte sunt, sunt numai ale Tatălui? De ce Necuratul a revendicat numai împărățiile și nu și voevodatele, cnezatele, comitatele, etc?
Și în fruntea împărățiilor lui, cei care le conduc, ale cui slujitori sunt?
Democrația vrea să înlocuiască religia și o va face cu siguranță, cât de curând, la toate nivelele.
Spațiul public este golit de substanță, omul a devenit de mult indicator sociologic iar CNP-ul, când va fi cipuit, ne va mânca și libertatea care oricum, o mai avem numai între patru pereți, și posibilitatea de mișcare,
Care se va stinge între patru scânduri.
Doamne, ajută!

Emil

 =  Unul
Necula Florin Danut
[04.Aug.09 15:52]
"Unul dintre atuurile mele cele mai importante este acela că îmi uit spaimele cu aceeași consecvență cu care îmi uit bucuriile..."
Sunteti cu adevarat fericit, inseamna. La mine consecventa cu care imi uit bucuriile este egalata doar de tenacitatea cu care imi revin spaimele!
Ar mai fi multe de spus in legatura cu acest text. Am sa revin...

 =  Volver...
serban georgescu?
[04.Aug.09 17:40]
va multumesc pt tot

liviu, plecaciune

adrian, recunosc, plecaciune

nu pot acum, sunt pe drumuri - n-am apucat sa citesc toate comentariile, dar o sa revin

one of these days

imi cer mii de scuze pentru dezordine si dezorganizare, e o mare belea a mea

sau poate n-a venit momentul?

revin, acum nu vad bine,

ecranul e in ceatza...

 =  responsabil si iresponsabil
Grigoraș Vasilică Orlando
[05.Aug.09 11:39]
La inceput am vrut sa raspund sirului de intrebari din text, dar m-am oprit si cred ca am facut-o la timp.Textul este si va ramane un punct de reper al timpurilor noastre, indiferent de recunoasterea valorii lui sau nu, de controversele aparute.Ceea ce este mai frapant este faptul ca pana acum nu are nici o stea si precum bine se vede, sant o gramada de balarii sustinute de mii de stele.Adevarul doare intotdeauna si de aceea toti il ocolesc, majoritatea o fac in mod fraudulos, toti se situeaza in pozitia care le convine mai mult si mai mult,niciunul in pozitia reala, de drept si de fapt.Toti sant ingerasii si numai tu esti cel rau,pentru ca o spui sau ai spus-o deja.Sant constient ca aceleasi trairi si simtiri le au foarte multe persoane, dar nu au facut-o.Autorul este prin acest text un deschizator de drumuri.Este responsabil pentru ca a facut-o si iresponsabil pentru ca de acum incolo va trebui sa nu coboare sub acest nivel niciodata.
A se citi de catre toti editorii,ca isi fac sau nu apoi analiza vietii,mai putin conteaza.

 =  crutoane
serban georgescu?
[05.Aug.09 19:56]
ma foarte bucur ca se intampla fenomene ca acestea

credeam ca site-ul e mort, dar mortul eram eu si foarte viu ma simt spunand acestea...

exista aici o avalansa de elogii dar ceea ce e cu adevarat inspaimantator pentru mine este ca nu sunt deloc lipsite de substanta - nu stiu daca ma exprim bine - e vorba despre substanta voastra, nu a mea...

si innotand in sus prin aceasta cascada am sa ma opresc la icrele domnului Dely care a identificat unul din multele puncte slabe ale acestei acrobatii propuse aici... intr-adevar timpul pentru Judecator nu are nici o semnificatie... in ce consta Bunul Simt? habar nu am... cred ca tine de respiratie

gena, apreciez efortul, stiu despre ce vorbesti dar uneori ma incurc, promit sa recitesc atat ce am scris aici, cat si ce ai scris tu, volver

va multzumesc pentru aceste bule de aer



 =  șerban!! (3)
gena gurau
[10.Dec.18 14:27]
niciun efort, coane.
revin aici ca-ntr-o cameră cu de toate, deschisă, familiară...știi?
mă duc la frigi, îmi iau un suc rece, dau iama în cd-uri, deschid geamu', îl închid de prea mult praf...în ochi, mă arunc lejer în fotoliu și...mă fac total și definitiv comodă.

acu' am ales altă variantă de abordare, ținînd cont de flash-urile aruncate de tine, relativ haotic, da' cu o coerență logică destul de tare.
so, mergînd pe sistemul grilă, întrebare (problemă ridicată)-răspuns:

1. "Rana adâncă pe care Școala mi-a provocat-o, imensa înșelăciune căreia i-am căzut pradă prostește și disperarea la gândul că nu am fost în stare să fug de acolo cât mai curând, fac ca inteligența mea să se comporte adesea ca un șarpe decapitat. Dar nebun nu sunt încă..."
mergi pe burtă, plecînd de la ideea că oricum "I've borned intelligent....but school distroyed me!" :D

2. "Unul dintre atuurile mele cele mai importante este acela că îmi uit spaimele cu aceeași consecvență cu care îmi uit bucuriile..."
subscriu în mod naivo-tembel și aș zice să o iei ca pe un avantaj net, chit că...mda, spui dup-aia "Ce bine ar fi ca inspirația să-ți vină cu aceeași punctualitate ca și menstruația!" :)))
afirmație care te plasează inuman, știu, nedrept și frustrant într-o minoritate deloc insignifiantă.
(deci io acu' mă prăpădesc de râs, ca să știi, daaa?!!..)

3. "Marii oameni, elitiștii, formează cercuri mici în jurul valorilor, nu din pricina ipocriziei sau trufiei, ci din pricina acestui adevăr elementar, că Valoarea raportată la prea mulți receptori își pierde sensul."
aici, doar atât: esoteric agenda.
cu tot cu addenda și ce-or mai...scoate ăștia pe piață.

4. "Mama acestei lumi este Politica, o mamă care și-a înșelat Dumnezeul...
Lumea în care m-am ivit este un copil nu din flori ci din buruieni. Din buruienile gândirii muierești..."
hmm...aș zice că la prima citire m-a plesnit cam nasol.
la a doua, am zăbovit cumva ...altfel.
la a treia - adică acum - îți propun un exercițiu de imaginație, inversînd puțin rolurile, mai exact, jonglînd cu ele:
tatăl acestei lumi este politica, iar lumea în care ne-am ivit este un copil din buruieni; un copil hermafrodit.
ce zici?!
chiar tind spre o proiectare ceva mai justă a ..responsabilităților, pana mea!!

5. "Tot ce ar fi trebuit să mă ambiționeze mă plictisește și m-a plictisit dintotdeauna... În clasa a II m-a pufnit un hohot interminabil de râs atunci când colegul Burlan a început să mă lovească cu pumnii într-o demonstrație de forță în fața clasei... Se străduiau să râdă dar apoi au tăcut... le stricasem distracția"
pe scurt: dap. plictisul sleiește, secătuiește până la sictireală. de acord.
iar descumpănirea cu pricina este tipică în cazul turmei. teribilism există la orice nivel de existență.

6. "Trăiești știind că poți muri în orice clipă și totuși îți asumi responsabilități. Țicneală colectivă..."
peste ASTA nu puteam trece!! :))))
mustește de exact tembelismul evident, dar nedeclarat decât arareori..
ridic paharu' pentru!!

7. "Pe ecranul televizorului un mesaj imens pentru mine, telespectator:
„TU EȘTI PROTV” Răspund: „PROTV EȘTI TU CU MÃ-TA!” "

mi-ai adus aminte de ce zicea la un moment dat un amic, al dracu' de deștept, făcînd apologia minciunii.
dacă te-aș minți în față, fără să clipesc, te-ai supăra pe mine?
dacă da, de ce ai face-o? dacă te prinzi că te induc în eroare, unde ți-e judecata, de ce ești dispus să înghiți afirmații trântite de-a gata în loc să-ți pui mintea la contribuție? poate pentru că îți este lene? sau ești doar incapabil s-o faci?!
așa că, preferi să arăți cu degetul necruțător spre mine, cel care te mint, pe sistemul "paiu' din ochii mei - minciuna - vs bârna dintr-ai tăi - frica de a gândi și a trage de unul singur concluzii" !!
aș fura reclama de la L'Oreal, aș răsuci-o către tine, și-aș rula-o pe toate
posturile TV la fiecare 15 minute, pentru o lună întreagă:
"Sunt mințit(ă). Pentru că merit!", privirea satisfăcută, de supermodel, uitîndu-se adânc în ecran.

și..pe final (parțial) aș lua asta drept motto:

"Turma se întemeiază pe Frică. Evoluție înseamnă trecerea de la Frică la Dragoste. Adică de la gloată la însingurare..."



ps. cunoști. mai vin.

 =  gena
serban georgescu?
[06.Aug.09 17:20]
gena
oricat m-as stradui, sintagma asta "gandire muiereasca", tot a misoginism aduce
stiu
totusi insist sa afirm ca, prin "muierism" eu inteleg o boala mintala care atinge nu doar femeile ci si barbatii, poate chiar mai mult pe ei - intr-un mod extrem de pervers si complicat pe care nu am reusit sa-l disec asa cum trebuie
este in acest simptom pe care eu il numesc "muierism" (deocamdata) ceva extrem de toxic, jilav, acid, coroziv pe care nu-l pot defini mai exact
stiu ca daca voi fi in situatia de a publica (dracului) in sfarsit o carte pe hartie, cu coperti, etc, va trebui sa gasesc alt termen, insa (deocamdata) las asa, cuvantul asta, ca un stegulet

omagii

 =  șerban!! (just a reply)
gena gurau
[08.Aug.09 01:43]
coane, nu mă așteptam.
și cu atât mai mare este surpriza să constat că un bărbat recunoaște și declară fără echivoc muierismul ca nefiind apanajul tagmei..muierești. :))
după "băltitul" cu pricina, vine "muierismul" ÃSTA ca al doilea concept cu care practic începem să formăm o mulțime.
cred că atunci când vei termina cartea, recenzia musai tre' să treacă printr-un ochi obiectiv și dezinteresat de misandră.
doar pentru veridicitate, atât, oricât de riscant pare. :D

 =  între păreri și convingeri....
Dely Cristian Marian
[08.Aug.09 06:40]
"În lumea guvernată de Politică (lume în care - prin organizare, adică prin ciclicitate și persistență - suferința umană a atins cote inimaginabile ale Absurdului) mama dă naștere unei noi vieți nu pentru că înțelege lumea în care trăiește ci pentru că își imaginează că, prin intermediul maternității (considerată drept împlinire, realizare etc), o va putea cunoaște cu adevărat. Prin urmare copilul nu este, de fapt, o împlinire, o realizare etc ci un instrument, un instrument al unei presupuse cunoașteri. Un instrument de sacrificiu, consumabil și, ceea ce este și mai jalnic, absolut inutil, pentru că NICIODATÃ un suflet nu va înțelege lumea sau divinitatea prin intermediul unui alt suflet ci doar prin sine însuși, prin intermediul divinității care îl luminează din interior și care trebuie lăsată să respire..."
(Șerban Georgescu?)

"Noi credem uneori că lucrurile sunt adevărate, numai fiindcă sunt spuse în mod elocvent."
(Blaise Pascal)

Un copil ar trebui să fie de ajuns pentru satisfacerea presupusei cunoașteri de lume și viață, în această privința; totuși, sunt o mulțime de oameni care au mai mult decât un singur copil sau își doresc să aibă.

Nu sunt părinte, dar simt că am dragoste de oferit copiilor mei nenăscuți, încă.

Să fie doar dorința de a fi în rând cu lumea?
Să fie doar nevoia de a ști cum e să fi părinte?
Există vreo durere sufletească mai mare decât cea a pierderii propiului copil?

Răspunsurile nu pot fi afirmative.
Familia își are originea cu mult înaintea Politicii.

"Dragostea are ratiunile ei pe care ratiunea nu le intelege"
(Blaise Pascal)

Și, dacă tot ne punem tot felul de întrebări, oare de ce am fost creați cu necesitățile acestea: a respira, a manca, a bea (apă) etc?

Încercările logice de a răspunde, ne vor împinge spre teoria evoluționistă; din punctul meu de vedere, chiar și această teorie se poate pune pe seama voinței lui Dumnezeu.

"Adevărul nu-l pătrundem numai cu rațiunea, ci și cu inima."
(Blaise Pascal)

Atunci, necesitățile umane, menționate mai sus, vin în armonie cu planeta pe care locuim; unul dintre rolurile noastre, fiind cel de a avea grijă de toate proprietățile pe care le are această planetă.

Într-un viitor, vom avea știința de a stopa producerea cutremurelor, tsunami-urilor, tornadelor ș.a.m.d., din fazele lor incipiente.
Ce ar fi însemnat pentru oamenii secolului al XI-lea (de exemplu), ideea de televiziune, telefonie mobilă sau internet?! - Ceva imposibil de imaginat, pentru că nu le-a fost dat să cunoască.
Mergând pe această idee, pot spune că, nu au niciun sens încercarile logice de a pătrunde esențele divinității, supunându-le raționamentului, științei și imaginației noastre, deoarece, le vom cunoaște abia atunci când ne vor fi date; problema neîncrederii constă în faptul că se dau la nivel individual, pe considerente mai presus de înțelegerea noastră.

Singurătatea pare să fie un răspuns bun, însă este efectul unui raționament care nu poate avea o aplicabilitate vastă; să nu uităm de coexistența Răului.
Tocmai voința divină poate fi cauza singurătății acelora care au adus un plus de lumină lumii în care trăim.
Nu cred că aceste revelații au fost întâmplătoare, cum nu cred nici că Dumnezeu poate fi găsit doar prin însingurare, ca și cum familia și aproapele nu ar fi tot creațiile Lui.

"A-l cunoaște pe Dumnezeu este departe de a-l iubi pe Dumnezeu."
(Blaise Pascal)

Cu respect,
Cristian

 =  biletel
alina livia lazăr
[16.Aug.09 13:20]
Serban,

Am printat textul ca sa il citesc din palme. Este si asta o forma de imbratisare (a ideilor, a timpului, a spatiului gol). Asa am facut si cu celelalte. Sa nu te opresti.


 =  Dely
serban georgescu?
[20.Aug.09 13:54]
...cios comentariu, asezator pe ganduri - si stau stramb si zic ca tocmai din pricina ca Familia a aparut cu mult inaintea Politicii tocmai de aceea are dreptul de a se scutura de aceasta tumora...

Logica se bazeaza pe falsa prezumtie ca exista situatii similare identice

spre deosebire de Dragoste

vezi, nu?

si daca da, atunci

intretaie-te!

alina, biletzel primit

nu ma opresc

dar tu de ce te-ai oprit?

 =  silent hill
alina livia lazăr
[24.Aug.09 21:33]
nu m-am oprit, Serban. multumesc ca ai intrebat.




Nu sunt permise comentarii(texte) anonime!
Pentru a înscrie comentarii(texte)
trebuie să te înscrii şi să te autentifici.

Înapoi !


Warning: Unknown: write failed: No space left on device (28) in Unknown on line 0

Warning: Unknown: Failed to write session data (files). Please verify that the current setting of session.save_path is correct (/var/www/dynamic/-agonia.v3-2/www/tmp) in Unknown on line 0