| = Vali Slavu | Virgil Costiuc [22.Aug.09 08:10] |
| De la Vasile Cârlova,nu am mai citit ceva atât de frumos | |
| = Nu e cazul sa ma mir/ Si eu vreau sa fiu vampir | florian abel [22.Aug.09 08:18] |
| Dupa rapiditatea cu care ai avansat calitativ in compunerea epigramelor si a replicilor, se vede ca ai minereu din belsug. Iar la capitolul sarada si poezie pentru copii, poti scrie lucruri care sa dainuie. Succes! | |
| = Virgil, | Vali Slavu [22.Aug.09 08:23] |
| Înțeleg că îți place Vasile Cârlova. Impresionant cum a reușit să convingă prin doar câteva poezii. Mă miră puțin comparația ta, deoarece umila mea poezioară pentru copii, cu șoricei aspiranți la rangul de lilieci, nu cred că duce cu gândul la răscolitoarele elegii ale lui Cârlova. Mulțumesc de vizită! | |
| = Florian, | Vali Slavu [22.Aug.09 08:55] |
| Dacă tu zici, încep să cred și eu că e așa. :) Îți mulțumesc pentru aprecieri! | |
| = Mă bucur,Vali! | Constantin Iurascu Tataia [22.Aug.09 12:23] |
Dragă Vali, ești din ce în ce mai activă și mai prolifică (în creația umoristică că în cea umană nu cred că mai dorești!) Văd că morbul creației nu te mai părăsește și salut noua poezioară pentru copii. O observație la versul "și era chiar să îl prindă"...nu sună bine, poți să spui "Și era mai-mai să-l prindă". Încă o sugestie: cei mici nu prea pot să asocieze ideea că liliacul e ca un șoarece cu aripi. Ai putea să sugerezi tu ideaa adăugînd un distih după cel de al șaselea care să sugereze finuț ideea: "C-așa este și ortacul/ Al meu frate, liliacul". Te rog să mă ierți dacă sunt insistent, doresc să reușești în domeniul acesta al poeziei pentru cei mici, domeniu destul de neglijat. | |
| = Tataie, | Vali Slavu [22.Aug.09 14:11] |
| Și eu mă bucur că sunteți cu ochii pe mine și nu mă lăsați să greșesc. Așa e, sună mai bine versul propus de dumneavoastră. Am modificat. Vă mulțumesc! Referitor la cea de-a doua observație, vă contrazic. Copiii din ziua de azi cunosc mai multe decât vă imaginați. Ideea mi-a venit chiar după ce Emilia, micuța mea, a remarcat că liliacul parcă ar fi un șoricel zburător. Mulțumesc încă o dată! | |
| = Vali | Petru Dincă [22.Aug.09 16:39] |
| Într-adevăr, e foarte reușită poezia. Reușești să te transpui perfect în sufletul unui copil. Și eu sunt de părere că nu mai e nevoie de o completare explicativă. Chiar dacă nu toți copiii vor înțelege legătura subtilă între șoarece și liliac, poezia tot va avea efect asupra lor. Intenția domnului Iurașcu este însă de apreciat, ca și priceperea lui într-ale poeziei, pe care am remarcat-o și cu altă ocazie. Toate cele bune Petru | |
| = Petru, | Vali Slavu [22.Aug.09 17:26] |
| Vreau să cred că încă sunt un copil. Cum unul din visele copiilor este să zboare, m-am gândit că le-ar plăcea o poezie de acest fel. Până acum știu doar un copil căruia i-a plăcut, dar observ că place copiilor mari de pe Agonia. :) Cât despre Tataia, nu e de remarcat doar priceperea dumnealui într-ale scrisului, dar și dorința de a împărtăși și altora ceea ce știe. E mereu atent și, când nu te aștepți, apare cu un comentariu la obiect. Numai bine, Vali | |
| = Unele aspecte privind politizarea poeziei pentru copii | Ioan Jorz [23.Aug.09 11:08] |
| Între mitul lui Icar și legenda lui Dracula, avem un șoricel care merge la grădiniță și care, din nevoi de rimă, se numește Codiță. Autoarea creionează fin personajul, aducându-l în contemporaneitate și atribuindu-i apucături de politician român: "I-ar privi pe toți de sus,//Ar fura, din zbor, brânzica" - adică ar fura din "cașcaval". Dacă mai erau oarecari urme de îndoială, în ceea ce privea intenția autoarei de a satiriza oareș'ce năravuri ale clasei politice, finalul este edificator. Codiță vrea să devină "bampir" - "curat bampir" - care să sugă sângele poporului. Ioan J | |
| = . | dorin cozan [23.Aug.09 11:23] |
| foarte tare comul tau, ioane! si textul lui vali. l am citit ieri si m-am ras in sinea mea de ceea ce ne dorim | |
| = Re- Unele aspecte privind politizarea poeziei pentru copii | Vali Slavu [23.Aug.09 11:27] |
| Domnule Jorz, Char nu mă așteptam la o asemenea interpretare a mesajului acestei poezii. E adevărat, argumentele dumneavoastră par să stea în picioare, chiar m-am distrat, citindu-vă comentariul. Dar vreau să aflați și părerea mea. Lucrez de mai bine de douăzeci de ani cu copiii. Poezia, așa cum am specificat, e o poezie dedicată lor. Sunt sigură că niciun copil, nu va simți în aceste versuri vreo aluzie politică. Șoricelul se numește Codiță din nevoie de rimă, adevărat ; dar nu văd nimic rău în asta. Mai am un șoricel într-o poezie anterioară, care se numește Voinicel. Acum, mă aștept să spuneți și despre acela că e voinicel, pentru că a ajuns la guvernare și a făcut mușchi. Apreciez că sunteți o persoană înzestrată cu un evident simț al umorului și trag, totuși, nădejde, că intervenția dumneavoastră e o glumă. Vă mai aștept ! | |
| = În glumă | Gârda Petru Ioan [23.Aug.09 14:53] |
| Vali, "critica" lu Ioan Jorz este evident o glumă și sper că și replica ta e o glumă. Cum de altfel e și intervenția mea :). În schimb poezia e serioasă (dar cu poantă - epigramistul din tine). Eu n-aș fi alcătuit-o pe strofe. Sigur că n-are importanță ce aș fi făcut eu... | |
| = Re- În glumă | Vali Slavu [23.Aug.09 16:03] |
| Inițial am crezut că nu e o glumă, și, cum eram la computer, m-am grăbit să răspund. Abia apoi, curioasă să aflu cine este Ioan Jorz, am intrat pe pagina lui și m-am dumirit cum stau lucrurile. I-am citit o parte din epigrame și mi-a lăsat o impresie deosebită. Acum, că tot știu că e vorba de un umorist, o să-i fac puțină morală. Mă întreb cum de i-au scăpat și alte subtilități. Chiar nu s-a gândit că “păpușica școlăriță”, care trece direct în clasa a II-a, fără să fie absolventă de clasa I, e de fapt o analfabetă, viitoare studentă la Spiru Haret? Apoi, cu broaștele din “Numărătoare” treaba e oablă: întrunire a colaboraționiștilor, împrăștiați la apariția berzei-spion. :) Mi-au trecut prin cap și alte posibile analogii, dar mă opresc aici, ca nu cumva să încep să cred și eu ce spun. :)) Nu înainte, însă, de a relata un dialog real, dintre un elev și învățătorul său. Îmi povestea mama, că odată, la școală (asta se petrecea în vremuri de foamete, înainte de Al Doilea Război Mondial), dascălul i-a întrebat ce vor să se facă atunci când vor ajunge mari. Gama răspunsurilor nu era variată, ca acum. Ce ar fi putut spera să ajungă niște copii săraci de țărani, în vremea aceea? Ciobani, potcovari, lemnari. Unul dintre copii a spus foarte hotărât : -Eu vreau să mă fac uliu. -De ce ? l-a întrebat dascălul mirat. -Ca să mă satur de găini. | |
| = Multe mi-au plăcut | Rodean Stefan-Cornel [23.Aug.09 16:25] |
| Vali, Mi-au plăcut atât poezia ta cât și comentariile, mi-a plăcut și reîntâlnirea cu Ioan Jorz; nu mai purced la alte analize și analogii, s-au făcut destule, iar eu am oricum, multe de recuperat după o pauză destul de lungă de pe site (pentru mine, cel puțin, este lungă). Cu prietenie pentru toți, Cornel | |
| = Cornel, bine ai revenit! | Vali Slavu [23.Aug.09 16:34] |
| Să știi că, de fiecare dată când postam câte ceva, mă întrebam: "Oare, Cornel ce părere ar avea?". Cu alte cuvinte, mi-aș fi dorit să te știu aproape, să mă urechezi dacă e cazul. E de bine, cică ți-a plăcut. :) Mă bucur că te-ai întors. | |
| = multumesc | Dosa Jolanda [25.Aug.09 04:38] |
| Buna. Multumesc pentru sfaturi.Scuza-ma daca nu scriu corect nici acum,nu am trait in Romania o mare perioada de vreme si poate acesta e motivul pentru care nu stiu foarte bine gramatica limbii romane.multumesc inca odata pentru sfaturi si pentru ca ai avut rabdare sa citesti ceea ce am scris eu.O seara placuta in continuare | |
| = Jolanda | Vali Slavu [25.Aug.09 06:36] |
| La biografie găsești adresa mea de mail. Dacă ai nelămuriri și crezi că te pot ajuta, mă poți contacta. O zi frumoasă! Vali | |