Comentariile membrilor:

 =  stefania klein
Mihaela Roxana Boboc
[25.Sep.09 11:32]
Am citit cu plăcere un poem complex care tratează dragostea din multiple unghiuri.
În mod deosebit captează atenția a doua strofă, plină de adevăr și nuanțe poetice.

Al 6-lea cititor,
Mihaela

 =  stefania klein
Nache Mamier Angela
[25.Sep.09 12:00]
un poem irezistibil ,un talent viguros,un simt al observatiei nespus de sensibil si o detasare ironica ,inteligenta ,fata de sursa de inspiratie

 =  plăcut
Alberto M. Popesco
[25.Sep.09 13:24]
m-a atras titlul sugestiv, poemul se desfășoară constant, are o anumită tensiune care captează, deși strofele nu dau decât o vagă carcterizare a stării de iubire. aș umbla puțin la final, la acel suflet care mi se pare un pic prea uzitat, și la lumânare, evident. în rest e un poem de dragoste drăguț
amical

 =  bun
Ligia Pârvulescu
[25.Sep.09 16:23]
Mi-a placut ideea, pare a fi un text asumat. Ce cred eu ca ai putea schimba este locul in care se rup versurile, modul in care e realizata asta acum e un pic ciudata. Dau doar un exemplu ca sa intelegi ce vreau sa spun:
"azi dimineață am văzut cea mai frumoasă iubire
din ultimii ani era un bărbat înalt uriaș"
mai bine ar fi
""azi dimineață am văzut cea mai frumoasă iubire
din ultimii ani / era un bărbat înalt uriaș"
sau orice alta forma de scindare vrei, altfel versul al doilea nu are sens logic.
Nu scriam daca nu-mi placea :)

+ opinie
Adriana Lisandru
[25.Sep.09 17:19]
in ciuda micilor imperfectiuni stilistice (asupra carora, probabil, autoarea va reveni la un moment dat, cand se va putea detasa de elementul pregnant afectiv), poezia are acea simplitate in spunere si acel firesc spre care doar trairea autentica te transporta.
de apreciat si modul in care este dozat discursul, de la expunerea picturala (care m-a dus cu gandul - de ce nu? - la o Sagrada Familia postmoderna) si intrucatva exuberanta din prima strofa, catre finalul unde emotia este evidenta, insa bine strunita.

"...de la masa unei cafenele se uita
la iubirea dansând ca o țigancă beată o femeie
a cărei credință pierise în urmă cu câteva zile n-o petrecuse
pe ultimul drum pentru că atunci când îți pierzi credința
nu-ți arde de ritualurile strămoșilor o dai simplu dracului
și-ți vezi de viață ca și cum ar mai avea rost"

curat, fara patetisme.
iarasi, relatarea din unghiul observatorului si nu al participantului direct a fost, cred, o idee inspirata.

felicitari si stea.


 =  reverență
Stefania Klein
[26.Sep.09 00:00]
Sunt incapabilă să mulțumesc fiecăruia în modul cel mai potrivit, așa că de astă dată – cu părere de rău – aleg calea ușoară și mulțumesc mult tuturor de citire, impresii și sugestii.
Textul ăsta e unul dintre puținele care m-a făcut să trepidez așa cum fac doar atunci când Una dintre Acelea e pe cale să prindă glas. L-am scris cu frică să nu-l pierd, am împărțit versurile mai degrabă după principul elevului care n-a învațat deajuns și ghicește între variante pe cea care-i “sună” mai bine… Am să revin asupra lui, dar nu acum.

Adriana, cu steluța de la tine o să deschid ferestre pe care acum nici măcar nu le văd, dar știu că sunt acolo. Are să le lumineze ea. :)
Mulțumesc foarte mult și Eugeniei Reiter care a recomandat textul.



 =  bunuț
Alina Manole
[26.Sep.09 00:02]
Scrii bine, dar nu susții discursul la aceeași valoare. Ai idei, dar ai nevoie de exercitiul scrisului. M-am uitat și pe alte texte ale tale, publicate aici. După ce scrii un text, el trebuie lucrat, așa încât să nu apară chestii de genul "zic că", "umbră de suflet", "poposi" ș.a.

Textul de față este singurul text de aici, care a reușit să mă impresioneze puțin, de la "noiembrie" lui Ancutz, încoace.

 =  Alina
Stefania Klein
[26.Sep.09 00:21]
Sunt conștientă că mai am foarte mult de lucrat. Și oricât mi-aș dori să mă mint frumos, nu pot să nu admit că și mie mi-o dat cu virgulă patetismul lumânării și alte mici chichițe. Cea mai mare provocare a mea e răbdarea… pe ea trebuie s-o învăt prima.
Mulțumesc.

 =  semn...
Petruț Pârvescu
[26.Sep.09 12:28]
***
intr/o simplitate aprope austera dar plina de farmec, poemul reuseste sa propuna, sa duca mesajul si sa/l moduleze armonic, natural...

 =  vai
Rodica Vasilescu
[09.Oct.12 17:25]
buna.

1. deci:

"erau tineri frumoși și se făcea că împrejurul lor dansa
bezmetică iubirea ca o țigancă beată de fum și de vin"


ok. dar daca se imbata cu bere ce avea ? sau tuica de prune ? sau cocktail, whiskey, lichior, visinata, rachiu, rom, coniac ? de ce neaparat vin ?


2. chestia asta suna oribil:

nu vreau să zic că dragostea are reședința în
vreun loc anume pentru că e o chestie de minimă
cultură generală faptul că ea
e o pasăre călătoare
și că nicio vrăjitoare nu poate vedea
în nicio damă de pică în nicio ceașcă de cafea
ciobită unde va poposi
nici când

3. cum danseaza tigancile bete ? repeti deja de doua ori.
vreau sa stiu si eu care este diferenta intre o tiganca beata si o japoneza beata, atunci cand danseaza. sau care e diferenta intre o tiganca beata si o romanca beata, care e ? cu ce e mai deosebita o tiganca beata decat celelalte "tipuri" ?

4. f-ul ala care vine de la familie, suna mai propagandist si enervant decat insasi celebra idee "celula de baza a societatii este familia".




 =  Petruț
Stefania Klein
[27.Sep.09 12:16]

Mulțam de semn și de apreciere.

 =  Bună, Claudiu
Stefania Klein
[27.Sep.09 12:19]

1. De ce nu? De ce BRD și nu BCR? De ce teiul lui Eminescu și nu stejarul lui Eminescu? De ce luna și nu Venus? E patru zero pentru mine la întrebări retorice.
2. Motivează-ți afirmația cu altceva decât un argument de genul rock-ul suna oribil pentru e nimic altceva decât o zdrăngăneală a chitărilor.
3. Diferența între o țigancă beată și o japoneză beată e că prima își pune poalele în cap, iar a doua nu.
4. Ultima ta afirmație mă face să cred că fie nu ai citit cu atenție strofa respectivă, fie ai înțeles din ea exact ceea ce ai vrut să întelegi și nu ceea ce vrea să transmită.

Per total comentariul tău îmi lasă impresia că vrei cu tot dinadinsul să dispară steaua de lângă titlu. Te scutesc de efort și ți-o dăruiesc cu dragă inimă, așa virtuală cum e.


 =  Da
Ioan Jorz
[27.Sep.09 13:02]
Pentru claritatea tabloului de familie, pentru directețe și confesivitatea finalului! Viața, ca și dragostea, poate fi definită foarte simplu, fără a deveni deloc simplă. Cu amiciție,

Ioan J

 =  right
emilian valeriu pal
[27.Sep.09 17:04]
Am citit textul inainte de a fi recomandat si sincer nu m-a dat pe spate. nu vreau sa zic ca e bun sau e prost. Dar m-au amuzat comentariile.
Daca Alina Manole nu poate sa vada un text de la "Noiembrie" incoace sa nu-ti para rau. De-atunci s-au scris un milion de texte din care o suta de mii se merita citite. Nu sintem instante literare. Personal, in afara de infatuare in textul ala nu am vazut nimic. Eu cred ca stii ce vrei de la acest text. Ai vrut sa comunici cuiva ceva si unii au rezonat. Nu e un text care va ramine in istoria literaturii romane, dar e un text care stie exact ce vrea sa zica.
Iar Tosa voia sa-ti dea stea da i-a luat-o cineva inainte si ii e ciuda.
Dincolo de toate astea am mai citit de la tine cite ceva dar am inteles. se pare ca sintem o natie de prosti. Daca un editor recomanda asta nu inseamna un certificat de valoare literara. Da noi nu. Ne place sa ne complacem intr-o stare conflictuala care nu aduce nimic nimanui. Nici autorului nici cititiroului.

 =  Ioan
Stefania Klein
[27.Sep.09 20:18]
Mulțumesc.

 =  Emilian
Stefania Klein
[27.Sep.09 20:25]
Sincer, n-am înțeles mare lucru din comentariul tău. Mai ales din afirmația că aș fi vrut să comunic cuiva (cui?!) ceva. Am vrut să comunic ceea ce am simțit, nu cuiva, ci oricui. Măsura în care am reușit este, evident, apreciată subiectiv și circumstanțial.
“Dincolo de toate astea am mai citit de la tine cite ceva dar am inteles. se pare ca sintem o natie de prosti.”
Aici m-ai pierdut definitiv.

 =  stef si alina
Rodica Vasilescu
[09.Oct.12 17:25]
stef.

1. iarta-ma, imaginea tigancii mi se pare puerila. pentru mine e tot una daca-i tiganca sau indianca. din punctul meu de vedere nu este un simbol bine ales. am inteles intentia, dar consider ca nu ti-a iesit.
2. strofa 3 se situeaza cu un picior in zona naivitatii iar cu celalalt in cea a penibilului. e extraordinar de banala si puerila. multe cuvinte de care nu e nevoie. asta se numeste "balast". iti recomand sa citesti despre.
3. insinuezi ca japoneza face unghiul mortii cand e beata si sparge caramizi cu karata ?
pentru ca eu am vazut destule femei bete, tiganci, romance, armence, vietnameze, etc si toate-si cam puneau poalele-n cap ( asta daca nu erau imbracate-n altceva sau dezbracate de tot ). chestia cu 'tigancile bete isi pun poalele-n cap' e relativa.
la fel cum o vorba de-a cuiva cunoscut mie e relativa, si anume faptul ca femeile care stau mereu deasupra au o fire romantica.
4. stiu foarte bine ca nu ai vrut sa spui chestia cu celula de baza a societatii. eu ti-am transmis doar ca citind, "procedeul" sau "schema" sau zi-i cum vrei, in care ai folosit f-ul si familia contextual, imi aduc aminte de sintagma aia. ce sa-i faci, asa a picat pur si simplu.

cat despre steaua pe care ai primit-o: ea reprezinta semnul consideratiei unei persoane vis-a-vis de creatia ta. nu am acordat-o eu din propria parere deci nu o pot contesta ( si nici nu as face asta ). daca ai primit-o inseamna ca o meriti, oricat de contestate sau necontestate ar fi calitatile critice ale celui/celei care o acorda. invata sa te bucuri de ceea ce primesti si sa nu mai victimizezi prin atitudini "observ ca vrei sa mi-o iei", "ti-o dau din inima, ia-o", etc.

eu, draga stef, ti-am zis ce suna nasol in poemul tau. in afara de ceea ce am semnalat consider ca restul e reusit. de fapt atmosfera e simpatica. ca pe urma discursul devine cam familist & co, asta este altceva.
atitudinea aceasta cu sabia legata de gat nu stiu daca te va ajuta :)

alina. emilian are dreptate. imi pare rau ca nu am dat eu stea ( acum nu o fac pentru ca e un poem cu destule imperfectiuni si cred ca e de ajuns una pentru incurajare ). cert este ca si daca ii dadeam eu primul, comentariul meu ar fi fost insotit de criticile expuse mai sus.
si cum n-am fost eu primul, uite c-am pus doar criticile.



 =  Claudiu
Stefania Klein
[28.Sep.09 11:42]
Observațiile 1, 2 si 3 vin din zona percepției subiective, respectiv unul și același semnificant produce impresii/reacții diferite unor persoane diferite, în funcție de experiența personală cu semnificatul. Prin urmare, pot să-ți vorbesc eu ție despre dragostea ca o țigancă beată până ce epuizez toate mijloacele de expresie care le am la îndemână, că tu o vei vedea tot ca pe un avion cu reacție – aici presupunem că așa percepi tu iubirea. Acesta e motivul pentru care nu pot lua impresiile tale drept critică avizată.

Cât despre stea și victimizare, ai interpretat greșit intenția mea. Hai să lămurim chestia asta: am primit steaua, m-am bucurat de ea (știu ce reprezintă!), deci ce i se întâmplă de la bucurie încolo, pentru mine e irelevant.

Legat de observația 4 zici”ca pe urma discursul devine cam familist & co”, deși tot tu zici “stiu foarte bine ca nu ai vrut sa spui chestia cu celula de baza a societatii”.
Eu văd așa reacția ta: la poezia asta ți-au dat cu minus mai multe lucruri decât cu plus. E superok. Hai s-o lăsăm așa: eu voi dormi liniștită cu faptul că ceea ce am scris conține excedent de balast, banal și penibil (din perspectiva ta), iar tu vei găsi ceva mai bun de digerat pe agonia. Ce zici?

 =  sentimente -culoare
Magdalena Popa
[29.Sep.09 19:08]
ca intr-o acuarela, culorile se amesteca se i ntrepatrund, dau adancime si caldura... superba

 =  magdalena
Stefania Klein
[30.Sep.09 16:10]
Mulțumesc de popas și de frumoasele cuvinte.

 =  iubirea dansand ca o tiganca beata?
Gordon Maria Alexandra
[02.Oct.09 12:55]
pe mine m-a facut sa zambesc combinatia de "iubire dansand ca o tiganca beata". Chiar mi-a placut.e ceva mai misterios la mijloc legat de tiganca!

ce as face, cred ca as taia la final partea cu"vreau sa zic ca" deoarece tu ORICUM vrei sa zici ceva, deci e inutil sa mentionezi asta, pentru ca pana la urma poezia se explica singura, nu trebuie sa aratam noi ce vrem sa zicem.
Si steluta ta sta bine acolo!

 =  in mod normal
mihail mihail
[04.Oct.09 13:05]
dupa era un barbat inalt urias, nu as mai citi, dar am zis hai. apoi dau de imaginea asta, o tinea strans de mainile amandoua(de parca ar fi putut sa o tina de mainile una singura) cu o mana o sotie carliontata, care suna asa, intr-un fel anume; ca sa nu mai zic ca e destul de incomod dupa mine, sa tii pe cineva de ambele maini, cu o mana. ma rog. ce sa mai spun de fragmentul trei, cu puternice arome de manea, f-ul de la fericire si mai tot textul. eu nu am mai citit alte texte ale tale, dar asta e slab si evidentierea lui iti face rau tie ca autoare, pentru ca te incurajeaza sa stai in zona asta, rea. iti spun asta atat de franc, pentru ca am vazut ca unii( care probabil te cunosc), ti-au spus-o mai pe ocolite. adevarul e ca este un poem slab de tot

 =  blonda
Mâncu Gabriela
[05.Oct.09 01:22]
"nu vreau să zic că dragostea are reședința în
vreun loc anume pentru că e o chestie de minimă
cultură generală faptul că ea
e o pasăre călătoare"
ai aici o explicatie. atat! ce e poezie in versurile astea? un copil de clasa a 2-a stie ca a fost adus de barza iar tu pe langa asta ii mai zici ca iubirea e o pasare calatoare. ce-mi place din ce ai scris este comparatia din final, desi este destul de dulceaga. merita sa mai lucrezi. pare ca te fortezi si incarci inutil poezia cu imagini si locuri teribil de comune.

ps: eu sunt blonda de langa tosa

 =  f - words si toate cele
Anca Anghel Novac
[29.Oct.09 03:02]
Eh, f-ul asta vine de la mai multe la un loc.
Mi-a placut subiectul, mai putin forma.
E doar o parere.




Nu sunt permise comentarii(texte) anonime!
Pentru a înscrie comentarii(texte)
trebuie să te înscrii şi să te autentifici.

Înapoi !