| = Silvia Van | Ottilia Ardeleanu [21.Nov.09 23:42] |
| Da, o fustă buclucașă! Într-adevăr, un astfel de moment nu prea se poate uita! Ottilia Ardeleanu | |
| = cu placere am citit si totusi fereastra nu trebuie deschisa oricum | bogza gheorghe [23.Nov.09 18:04] |
| ,,Am tratat lucrurile ca si cand sa-ti cada fusta in clasa, in timpul orei, e tot atat de normal ca si cum ai deschide fereastra." Eu ca elev am patit-o sa stiti, doamna profesoara: În clasa a VII-a, la ora de geografie, s-a întâmplat un fapt pe care mulți dintre colegii mei, dar și dintre profesorii școlii, nu l-au uitat multă vreme. Eu stăteam în clasă în penultima bancă, rândul de la geam, scaunul de lângă fereastră. Stăteam acolo pentru că eram înalt și de obicei elevii mai înalți stăteau în spatele clasei. Era o zi de vară călduroasă și geamurile din rândul de sus erau deschise. Profesorul de geografie îi captivase pe elevi într-o discuție cu întrebări și răspunsuri de ambele părți. Eu știam lecția și eram mereu cu mâna ridicată. La un moment dat profesorul m-a pus pe mine să dau răspunsul la o întrebare. Plin de bucurie, m-am ridicat furtunos în picioare, uitând că deasupra geamul era deschis. Ce a urmat este lesne de înțeles: din elanul ridicării în picioare, am lovit cu capul dedesuptul ferestrei deschise, care a sărit cu totul din balamale și s-a făcut țăndări de podea, speriind pe toată lumea, inclusiv pe domnul profesor. Spre uimirea tuturor nimeni nu a fost rănit de cioburile de sticlă ale ferestrei și nici măcar eu, care m-am ales doar cu un cucui zdravăn în creștetul capului. De atunci în clasele școlii, ferestrele de sus nu au mai fost deschise în timpul orelor, ci doar cele de jos de lângă pervaz. | |