| = . | Ecaterina Bargan [19.Apr.10 05:00] |
| textul taau are o forma foarte frumoasa. niste ochi verzi au privit astazi lumea reflecata in ochii mei, prin ochii mei. mi-a placut aceasta scriere. e ca o traire. | |
| = dragos visan-teatral | Nache Mamier Angela [19.Apr.10 13:24] |
| eu am citit acest text ca pe o sceneta ,un dialog între doi protagonisti care se produc înaintea unui public într-un teatru în acest caz mai lipsesc indicatiile de scena ale regizorului dragos visan... (didascaliile) text nervos ,gradat si interesant | |
| = Ut pictura poesis! | iarina copuzaru [19.Apr.10 14:13] |
| Poemul vorbește și prin forma pe care i-ai dat-o. E un text anatomic, avînd un verde accesoriu definitoriu spre pătrunderi de ametist. Frumos. | |
| = Ecaterinei, Angelei, Iarinei | Dragoș Vișan [19.Apr.10 16:32] |
| Ecaterina. Da, ochii ei poate au ceva de oglindă, în care se întrevede oricine o simte aproape de el. Și tu poți privi în ochii verzi pe care îi îndrăgești. Angela. Mulțumesc pentru laudele asupra replicilor, cu nerv și în mod gradat. De fapt unde sunt eu se observă bine, unde-i fratele ori alter ego-ul meu de asemenea. Iarina. Un comentariu cu adevărat aplicat la ceea ce am vrut să reprezint, nehorațian, ci spărgând tiparele obișnuitului - acești ochi există, i-am revăzut după șapte ani, ieri după-amiază. Sunt copleșit de faptul că, după cum semnalezi, au o corespondență și în nuanțele mai aparte ale gemelor, ori în potrivirea cromatică a stofei pe care stă piatra de ametist. Mulțam fain de trecere. | |