= imagini care m-au luminat | Ciobotaru Cristi [30.May.10 18:34] |
"cu toată pasiunea artelor nici eu nu sunt de la mine sau al meu un moment doar să însemn o deschidere îmbrățișare" Marius ai reușit să cuprinzi aici câteva imagini care m-au luminat.am urcat și eu pe treptele celor 21 de rânduri ale poemului tău și pot spune cu siguranță că nu am obosit,ba chiar am ceva de învățat din însemnătatea dorințelor și modul în care te poți mântuii în lumina unei liniști prin ințelegerea construcției atribuite nouă de catre divinitate.dacă putem însemna o deschidere și o îmbrățișare pentru alții,înseamnă că am înțeles mersul trecerii,darul primit și nu suntem departe de mântuire.să te găsesc tot așa de spontan și mersi pentru prilejul de a învăța ceva,chiar și prin modul încercării mele de înțelegere a textului. | |
= îți zic cu convingere... | marius nițov [30.May.10 21:14] |
Cristi, cât timp însemn o deschidere și îmbrățișare, pe trepte aud pașii lui Dumnezeu, se coboară la fiul risipitor să-l ridice de câte ori acesta îl cheamă! Și dacă tot s-a ostenit în măreția Lui să-mi acorde atenție, n-am trecut ziua asta deosebită fără să-i dăruiesc ceva din darul Lui. Mulțumesc și nu uita finalul: îți zic cu convingere te-ai mântuit nu din pricină că aș fi un sfânt! | |
= nu trebuie să te îndoiești | Maria-Gabriela Dobrescu [30.May.10 21:45] |
Marius, poemul acesta transmite o stare de pace și liniște cât un colț de paradis.Prezența Lui în adâncul tău a născut acest final prin care ai reușit să-mi transmiți și mie o stare de liniște și pace. maria | |
= când îl primesc în vizită pe Dumnezeu... | marius nițov [30.May.10 21:59] |
Maria, când îl primesc în vizită pe Dumnezeu, cum se coboară la un risipitor e o minune,nu-i dau voie să plece fără un dar! Nu m-am îndoit de prezența Lui, de răspunsul meu la chemare, da. Mulțumesc de empatie! | |