| = doar punct. și întoarcerea | Alexandru Gheție [06.Dec.10 23:44] |
| sună puțin forțat "înaintea a toate", chiar dacă sugestiv, bine plasat acolo. Mă rog, doar o treabă de... sunete :) sunt de nimic legat - bine spus. iluzia libertății e uneori mai presus de o oarecare stagnare a simțurilor. O pașadină concentrată (de fapt asta e o caracteristică a lor) :), și nicidecum nu face pasul în gol. Mă duce cu gândul și la... cercuri, acea întoarcere mai ales, din final. Plac și marginile acelea. și așteptările. Am rezonat. și de fiecare dată când îmi place ceva, las și semn :)... numai bine, alex | |
| = . | George Pașa [07.Dec.10 17:48] |
| Sigur, Alex, nu sună mai rău decât "înainte de toate". Chiar dacă nu e același lucru. Cred că așa se vede din afară; din interior, am încercat să păstrez cât de cât ideea. Ai dreptate, a spune despre "pașadine" că sunt texte concentrate e oarecum pleonasm! Numai bine! | |
| + . | alexandru moga [07.Dec.10 22:05] |
| ai elemente recurente nu stiu de ce am senzatia asta de recurenta probabil din cauza ca dezvolti "paradoxuri" si nu uiti sa aduci mesajul la un grad de coerenta suficient pentru un "fir" epic perceptibil de catre cititor alta interpretre ar fi ca poema mentine un echilibru lasand in urma tot ce a fost si priveste spre viitor oare cu incredere? orisicum toate cuvintele sunt la locul lor nimic relativizat iar stilistic versurile sunt eliptice minimum de cuvinte fara balast lasi cititorul sa traga ce concluzie doreste | |
| = . | George Pașa [07.Dec.10 23:32] |
| Îți mulțumesc, Alex. Mă feresc, atât cât pot, de recurența unor elemente din alte poezii ale mele, în special din cele porecilte "pașadine". Fiindcă, într-un eventual volum cu asemenea micropoeme, nu ar fi de bun augur asemenea reluări de motive, structuri, imaginar poetic etc. Interpretarea ta e în spiritul a ceea ce am gândit. | |
| = . | Ecaterina Bargan [08.Dec.10 13:47] |
| este atât de esențializat și incifrat încât se pot citi și în ordine inversă versurile. dacă aș fi în locul autorului aș scrie "ceva te ține pe margine" în versul trei, dar observ că e o poezie care nu taman mizează pe un fir logic, în care versurile precedate să le argumenteze, să le susțină sau să fie un punct de pornire pentru următoarele, ci în urma lecturii rămâi cu senzația de trăire a unei prăbușiri în absurd, fără să îți dai seama unde s-a întâmplat ruptura de funie, și dacă a existat în genere vreo funie. în ultimul vers aparent am avut impresia că e o contrazicere și apoi mi-am dat seama de exactitatea și claritatea formulării deloc ambigue. apreciez capacitatea de a scrie filozofic în măsura în care interpretarea poate fi diferită în funcție de cât de adânc cititorul dorește să coboare în sensuri. cu plăcerea lecturii, | |
| = să fim serioși | rechesan gheorghe [08.Dec.10 15:17] |
| e doar o aiureală cu savantlîc, hermeneutică în tropi șchiopi, la ce bun atîta filo-sofeală? | |
| = ... | Silvia Goteanschii [08.Dec.10 15:17] |
| s-a spus cam tot până am ajuns eu aici. tot citind, am ajuns la concluzia că pașadinile sunt niște poeme înțelepte, bine strunite. felicitări. | |
| = . | George Pașa [09.Dec.10 10:54] |
| Ecaterina, textul e mult mai simplu decât pare. Sau, mă rog, nu am intenționat cine știe ce năzbâtii filosofice. Silvia, la înțelepciune ajung puțini, nu cred că sunt eu printre cei ajunși acolo. Nu cred că am atins vreun spațiu poetic neamaivăzut, iar ultimul meu motto exprimă și credința mea, fie ce-ar spune pamfletarii în "exagerațiunile" lor. | |