| = înmugurește cârja | Alexandru Gheție [07.Dec.10 07:10] |
| foarte bun ritmul. și imaginile. mai ales aceea a greierilor căzuți în cer :). poate doar la "un chip eu pentru care" pare puțin forțat, acel "eu" inserat, dar se înțelege de ce... În rest mi-a plăcut ideea, e un fel de trecere prin viață ca printr-un imens lan de... greieri. Peltici, firește. se simte o oarecare nostalgie, acel "hei greieri muți și mulți..." e un strigăt sugestiv. Plăcut, alex | |
| = . | Vasile Munteanu [07.Dec.10 08:29] |
mulțumesc, Alex, pentru lectura matinală și, desigur, pentru cuvinte. | |
| = "Trecut-au anii...! | Aurel Sibiceanu [07.Dec.10 11:02] |
| Azi ne trage ața spre versul clasic... O ipostază a cârjii, oarecum asemănătoare,aveam și eu într-un poem trimis lui Geo Dumitrescu în 1975, cu pseudonimul Petru Theodosie. Mi-a publicat poemul la "Atelier literar", rubrică pentru debutanți, pe care o ținea în revista "Luceafărul". În 1995, Gheorghe Tomozei, un tulburător poet și cultivator al adevăratei limbi românești, m-a luat cu dânsul, în chip de scutier, într-o vizită la venerabilul poet... În câteva ceasuri, Bătrânul Maestru mi-a limpezit multe lucruri pe care le înțelesesem greșit, privitoare la stângismul politic al unor cunoscuți literați...În fine... Poemul acesta al Dumneavoastră vine și mult mărturisește perenitatea poeziei clasice... Mai jos postez ce mi-a mai rămas în minte din poemul meu care se chema trufaș: "În chitul vremii" Sper să nu vă fi supărat confesiunea asta ad-hoc. Cu stimă! "Plâng,aspru ferecat în chit, și o cârjă de lumină-mi pare că din plâns a-nmugurit" | |
| = . | Vasile Munteanu [07.Dec.10 14:17] |
onorat, domnule Sibiceanu, de lectură și de asocieri. | |
| = Vasile Munteanu: | Ottilia Ardeleanu [07.Dec.10 20:47] |
| nu aș vrea să fac decât legătura între greierii muți și mulți care cad din cer- boabele de grâu care cad din mâini - mireasa care ține un buchet de maci aprinși, el adică... magnific! ce imagine de ansamblu, cât de frumos, parcă aș contempla viața cu ale ei... nimic deosebit și totuși, cât de special... impresionată, Ottilia Ardeleanu | |
| = . | Vasile Munteanu [08.Dec.10 07:26] |
| mulțumesc, Ottilia, pentru lectură și pentru semnul despre. | |