| = imi permit sa... | Anca Roshu [15.Dec.10 09:58] |
| spun cum am vazut eu poezia asta, care mi-ar place sa aiba titlu 'intre' sau, chiar, 'between'! :) 'mă uit la podea. de la unu șapteșcinci. mă ridic pe vârfuri. de la unu optzeci nu-ți mai văd agrafa singurătatea e tot mai mică și dau din cap ba nu/ ba da/ spun nu da da nu dacă spun da parchetul se apropie se depărtează se - distanța e funia cu care mă leg de pământ când spun nu abia te mai văd prin așternut. chiar între pernă și – mă dau jos mă ridic privesc fix în gol e o gaură săpată acolo. în vis. și o nucă-n perete. nu. spun nu strâmbi din nas cauți prin plapumă așa cu o viteză oarecare timpul e ghem. între papuc și dres. chiar sub veioză viața nu e deloc o formulă complexă se rezumă la viteza cu care îți micșorezi distanța de la o femeie la alta// timpul ei de reacție de după ce-i spui just a fuck, baby ieși dracului din așternuturile mele și gata cad apoi în genunchi/ ridic privirea mă rup de podea/ caut fereastra/ și nu// nu găsesc nicio sfoară să mă leg de nori/ râd/ sunt una cu parchetul/ nu mă absoarbe/ nici nu mă scuipă/ nu-mi pasă de la unu douăzeci sau unu șapteșcinci viața e aceeași. mereu. totul ține de viteza cu care alergi de la o femeie la ca să ajungi' imi place, desigur, c-altfel nu as fi 'umblat' la ea! :) | |
| = alexandru ghetie -parere | Nache Mamier Angela [15.Dec.10 10:01] |
| sunt prea multe poezii într-un singur text! corecteaza titlul:alerg... poeziile sunt proaspete,miros a cearsaf curat, a trupuri tinere,înfometate în vâltoarea vietii evoluezi foarte bine alexandru...te citesc si constat ca esti la 200 à l'heure! | |
| = . | Alexandru Gheție [15.Dec.10 16:17] |
| mulțumesc anca - nu ai facut multe modificări pe text, mă bucur că ai trecut pe aici și te mai aștept :). Mă mai gândesc la titlu, știi asta :). Pentru că eu consider titlul oricum ceva separat de text, nu pun mare preț pe el. de aceea poate că nici nu prea știu să le găsesc. Uneori uit un titlu imediat ce am terminat de citit un text. de 100 de ori :) d-na angela - ați sesizat bine existența acelor "mai multe" texte de aici. tot ce pot face e să... le sapar cumva. pentru că, cel puțin pentru mine, sunt doar edisoade diferite ale aceleiași stări/ aceluiași moment :). Încă nu-mi place să tai din text :). pentru că n-aș mai fi eu, sincer. Și vă mulțumesc că mă citiți constant, mă încurajează... Mai treceți... numai bine, alex p.s. - cu titlul - o situație penibilă, știu. din grabă și pentru că am scăpat cafea pe butaoașul cu "L" :) | |
| + click click | Dana Stefan [15.Dec.10 21:02] |
| mmm..sunt in asentimentul doamnei mamier. se intimpla ceva, descui usi cu chei pe care le-ai pitit mai demult, odata..:) nu ma deranjeaza ca e puzzle aici, pentru ca vad succesiuni de imagini ( alb negru, oare de ce vad alb negru?!) ca si cum ai umbla dupa o femeie care se impiedica prin casa in cearsaf si tu in timpul asta, de frumoasa ce e asa nauca habauca, faci click click, o mie de poze..:) si-atunci nu ai cum sa stai pe loc, nu are cum sa fie o singura imagine statica. sunt detalii ale acestei femei ce transpar, hirtia e cristal..mmm..e frumos cum decupeaza luminile de umbre... imi place ce vad.:) o seara buna sa ai alexandru. Linea | |
| = . | Alexandru Gheție [16.Dec.10 07:00] |
| mulțumesc, Linea... mă bucur că a plăcut textul. atât cât a putut plăcea :). mi-a plăcut și mie click-click-ul acela, felul în care ați interpretat... umbre/penumbre/lumini, decupaje... În fine, mai treceți... alex | |