= mda... | Anca Roshu [28.Dec.10 06:12] |
baletul sta in tine, si-n muzica... indiferent ca porti bocanci, balerini sau oricealtceva, gena... fain zambet... imi place si caldura geroasa si copacul tau de zi-cu-zi... si, evident, mirosul de nea... mai trec! :) | |
= hello, Gena! | Dely Cristian Marian [28.Dec.10 22:27] |
eu aș armoniza cumva primele două versuri cu aproprierea buzelor din final - sfârșitul melodiei -, aprinderea luminii apoi, mirosul de nea.... azi-noapte mi-a părut parfum de crăciuniță (tocmai ce citisem un poem de gen "nu cred în moș crăciun" și-mi ziceam: uite de ce, pentru că există crăciunițe! {eu, glumind cu mine și zâmbind, totodată}) :) copacul - da, copacul tău e frumos: crește. lemn și sevă. se supune anotimpurilor sobolanii - aici se produce zgomotul care roade, și are rezonanța negativă, dacă așa ai vrut (nu-mi place) bocancii - au un rol intrigant, și, dacă aseară vedeam o pereche, acum văd încă unul în plus, deși n-am băut decât cafea, ca de obicei :) și-atât despre poem. sunt bucuros că ești sărbători frumoase! cu drag, cristian | |
= simpatic | Anni- Lorei Mainka [30.Dec.10 04:29] |
adica bocancii erau contra șobolanilor? neau da, are un miros aparte cind cade peste lume apoi cind se intilneste pe jos cu te miri ce e altfel si de ce zici ca ai aprins lumina in ultimul vers? | |
= Eroarea sau prețul unui click | Elena Marcu [20.Mar.11 16:05] |
Îmi place concluzia, nu cred în nimic mai mult ca în armonie. Azi ești ok? | |
= De acord | Liviu-Ioan Muresan [27.Dec.21 11:11] |
cu ”larma tăcerii...” La mulți ani! Copacul cărții și cartea copacului, adevărată căldură. | |