| = . | emilian valeriu pal [26.Jan.11 10:08] |
| Un text din punctul meu de vdere consistent, cu citeva mici obiectii: in prima parte ai cam multe repetitii. De la ciinele mort curge bine, insa pasarea albastra din final e cam cliseistic. | |
| + Frumuseți melancolice, vindecătoare... | Aurel Sibiceanu [26.Jan.11 10:44] |
| Într-un cenaclu ori într-o comunitate literară cel mai greu este să-ți găsești o identitate, un stil personal și să ți le păstrezi, să nu cazi sub spiritul tutelar al locului. Uneori treaba asta este valabilă și pentru cei care au deja o personalitate de exprimare. Spun asta pentru că "vocea ta lirică" este distinctă, nu plătești obolul menționat mai sus. Livrescul și calofilia sunt două caracteristici ale textelor tale, dar sunt prezente în proporții care dau valoare textului. Calmul și frumusețea melancolică a rostirii frumoase sunt vindecătoare... E paradoxal ce spun, dar melancolia asumată în doze "homeopatice" are rol terapeutic. Îmi plac referințele critice ale lui Emilian, este un tânăr creator excepțional, dublat și cu o reală capacitate de a discerne și de a evalua, dar cred că poemul trebuie lăsat în "făptura" pe care o are acum. Am mai aruncat o privire pe ambele tale pagini de aici și văd cum crește o carte, una chiar de excepție. Un poem excelent, care merită și trebuie să fie citit; pentru asta vin cu o scânteie... | |
| = . | laurențiu ion [26.Jan.11 20:20] |
| „odată am visat că mă urma un câine mort"? - dacă era mort, cum de vă urma? plutea? | |
| = Oare | Csiborg Mirco [26.Jan.11 20:54] |
| … cum ar fi sunat poezia daca incepeai cu titlul in romana, “Gaița albastră”. Ar fi fost atunci incheierea “și-o gaiță albastră cu țipăt ascuțit“? Mai ramanea loc pentru prastii, zbateri de porumbei si alte alea? De jazz cred ca ramanea(asta daca ma vazut eu bine jazzul in poezie). Dar daca ziceai mierla albastră, asta-i bluebird, alta pasare (si alta poezie, de Bukowski)? Dar asta, din cate stiu, canta, nu tipa ascutit decat in anumite circumstante. Dar nici cu gaița nu poti fi sigur, ca-i buna imitatorare. Oricum, ce ma intreb eu e care-i influenta unei anumite sonoritati asupra unei poezii? Archibald Haddock PS: Pentru redactori, ca sa nu fie confuzii, ca nici cu ei nu poti fi niciodata sigur: desi ar putea parea ca e vorba de limbi si pasarici, acest comentariu se refera la text, e on topic. | |
| = emilian | Cristina Sirion [28.Jan.11 00:09] |
| emilian multumesc de oprire, sunt de acord cu obiectiile. repetitiile le-am observat chiar, am oscilat intre a crea un ritm sau a face o greseala. pasarea albastra din final e mai mult o explicatie pentru titlu si-o afirmatie gen identificare, n-are nicio greutate. d-le Sibiceanu am deschis pagina convinsa ca vor fi comentarii negative sau deloc, traiesc cu impresia ca poezia e mai mult o cautare si deci, mereu imperfecta. cand incetezi sa mai cauti si ai in sfarsit sansa de a fi multumit, aproape cert nu mai ai nimic de spus. voiam la un moment dat sa specific pe pagina mea ca nu am nicio intentie de publicare, cred ca trebuie sa fii foarte departe de multimea celor care o face, pentru a avea sens sa publici ceva. faptul ca treceti din cand in cand, ma bucura mult. o, ce bune sunt incurajarile. multumesc! :o) laurentiu "odata am visat" mai are nevoie de explicatii? daca da, te astept. multumesc de trecere. CM Am ras cu pofta, da, ai dreptate. Dar tocmai de-aia nu se cheama "gaita albastra", sau nu e iarna cum e vara. :o) Intrebarea e excelenta. Sonoritatea are greutate pentru mine, pot spune chiar ca-mi place atat de mult "bluejay" incat m-a dus (in parte) in poezia asta, cum o fi ea. Dealtfel sonoritatea nu cred ca-i mai buna sau mai rea decat orice alt element de inspiratie, fiecare are stimulii lui creatori (mult spus, in cazul meu). Oricum, ai sesizat bine, nu vad insa deloc problema. Sa mai treci, imi face placere. :o) | |