| = palimpsest pentru marilyn. subtitlu - ca să nu mă uiți! | Silvia Bitere [01.Aug.11 09:38] |
| despre text: redundant în secțiunea: "Marylin și-a strâns părul și și l-a legat cu el, cu firișorul." - și și - "Apoi, Marylin a plecat la serviciu și și-a lăsat șiretul acasă." - și și - să explic acum: redundant pentru mine deoarece sunt nițelus peltică și vă dați seama ce a fost la gura mea, prin ce a trebuit să trec, da?în altă ordine de idei, cristoiu cred că nu ar putea citi un astfel de text. mă rog... despre absurd spun așa: este foarte bun dar presupune, părerea mea, să fim dotați cu toate celelate. adică dacă nu înțelegeți și asta, nu ați înțeles niciodată nimic. http://www.youtube.com/watch?v=GGNNqAc1s4Y vă citesc. | |
| = mulțumiri! | Adrian Firica [01.Aug.11 15:09] |
| ”palimpsest”?! cuvântul ăsta m-a debusolat complet. mi-a amintit de titlul unui volum scris, cu ani în urmă, de o poetă de-a noastră... Ana Blandiana – nume predestinat, altminteri, acest Ana-Blandi-Ana! nu, n-am intențioat să fiu reundant și nici să probez dicția Maestrului Cristoiu – care, între noi fie spus, e (mai!) peltic atunci când vorbește repede, nu când vrea să fie convingător și vorbește rar. dar, oare, câte lucruri redundante nu facem noi în viață?: ne deplasăm pas cu pas; respirăm, adică inspirăm/expirăm, inspirăm/expirăm și tot așa...; ori ne vin idei, cum a fost asta cu teoria relativității, despre care însuși autorul a spus că-i superfluă pentru lumea cu trei dimensiuni prin care trăim. recunosc: citesc literatură absurdă. însă de scris scriu texte realiste, trăind sub imperiul instinctului de conservare. exemplific: ... și Marylin voia să moară de moarte sigură. Mai avea de găsit doar împrejurările. Acestea existau, numai că Marylin nu se hotărâse pe care să mizeze. Era vorba de plăcerea gustului. Nu există nici-o-ndoială. Dacă pe parcursul vieții ei, Marylin, avusese tot soiul de probleme, acum lucrurile sunt simple. La urma urmelor toți avem momente de indecizie. Se poate spune că e vorba de o fatalitate: antichitatea, evul mediu și alte epoci istorice stau și aduc mărturii irefutabile. Marylin nu era străină de sentimentul dezamăgirii. Acesta o vizita cu o frecvență nebănuită. Răfuielile erau când pașnice, când violente. Gurile rele au proiectat și răs-proiectat perspectivele acestor răfuieli, depășind de cele mai multe ori elementarul bun-simț. Ca să treacă peste mizeriile astea, Merylin se refugia în lectură. Citea orice. Tot ce-i cădea-n mână. Uneori citea pe litere, de cele mai multe ori citea, însă, printre rânduri, pentru că așa putea să fabuleze. Nu același lucru spunea despre muzică. Era foarte pretențioasă când venea vorba de muzică: ”Decât muzică proastă, mai bine liniștea binefăcătoare”, obișnuia ea să spună. | |