| = . | nica mădălina [17.Dec.11 12:24] |
| silvia, scuza mi ignoranta (si nu glumesc), dar ce inseamna titlul? e cumva clovnul italieneasc scris altfel? | |
| = silvia | Anca Roshu [17.Dec.11 13:06] |
| m-ai 'fermecat' rau de tot cu poezia asta. e o imagine tulburatoare a dragostei, mai ales in strofa 3, unde spui de carja si de soare... mi s-au parut atat de expresive cuvintele, ca zau ca s-ar putea folosi ca juraminte de casatorie, in loc de clasicele la bine si la rau... si sangele care curgea spre tine m-a dus cu gandul la o singura fiinta, impartita doar trupeste in doua... poate bat campii acum... uuu, si finalul schiopatam - stralucim, antiteza-simbioza de ma lasa cu gura cascata! fain! :) | |
| = re | Silvia Goteanschii [17.Dec.11 13:40] |
Mădălina, paellacia, din latină, farmec. Și titlul meu a pornit de la o poezie de Paul Eluard, tradusă în latină, Pro amore: Exui cubiculum ubi dormiam Exui cubiculum ubi ego somniis Exui interiores, Exui traiecere urbis, quo loco visum vigilans, ortu solis maestus Ubi abest oculis lumen capit. Brevis Mundus beatitudinem pervenire, nisi superficies, sive abyssus Paellacia oblitus statim agnitus Nasci et mori suum maculare mix. In plica coeli terraeque simul. Non separatur, sed duplex animo Amare omnia creata sum: verum, imaginaria Ideo dedit ingenio incendium - lectus Immortalis est eam illuminat ad partes me. , poezie care îmi place mult, îndeosebi în latină. Anca, bucuroasă că te-a fermecat anume textul. Așa cum m-aș bucura să-ți placă și poezia de mai sus, pro amore. Limba latină îmi pare solemnă așa, are soiul acela de gravitate care pe mine mă tulbură. Multumiri ! | |
| = . | nica mădălina [17.Dec.11 13:47] |
| habar nu aveam. multam de raspuns. | |
| = pls, pretty pls | Anca Roshu [17.Dec.11 14:33] |
| silvia, am citit... da' tre' sa recunosc ca doar cu ajutorul google translate ca mie latina nu prea mi-a placut si am cam chiulit... :) ergo, nu vrei tu sa faci un gest nobil si sa scrii si traducerea... in latina n-o pricepui toata, iar google asta a dat niste bazaconii la un moment dat... | |
| = .... | Silvia Goteanschii [17.Dec.11 16:13] |
| anca, iată, am tradus atât cum am putut eu, pentru că latina mea din liceu e destul de stâlcită / au trecut 11 ani de-atunci, aoleuuuu / plus la fac. ceva ceva, facultativ, doar că de la o vreme mă încăpățânez s-o iau de la capăt cu ea: Am ieșit din camera în care dormeam am ieșit din camera în care visam am ieșit din interior am ieșit in afara orașului unde soarele în doliu se ridică absent și ochii prind lumină, pe scurtătura lumii pentru a atinge fericirea, dacă nu la suprafață, atunci la adâncime căci farmecul recunoscut e imediat uitat ne naștem sau murim, amestecați pe o trecătoare, în același timp, cerul și pământul nu separă, ci îndoiește spiritul. Suntem făcuți să iubim: adevărat sau cum ne imaginăm, așa cum geniul focului este nemuritor și luminează toate fețele mele. avertisment, nu e o traducere bună nici pe departe, am greutăți de asimilare la capitolul verb dar sper măcar sensul să-l fi arătat cel bun. poezia asta am mai gasit-o undeva in greaca, mi-a tradus-o cineva, dar la fel de schiop, apoi am avut norocul s-o gasesc in latina. in franceza, iau-o de unde nu-i :), dar am să insist, nu știu nici măcar din care volum de poezie a lui p.e este. | |
| = Poema | Liviu-Ioan Muresan [17.Dec.11 18:30] |
| e bine scrisă, chiar mi-a făcut plăcere. Aș cîrcoti la acea bifurcație. Nu-mi pare semnificativă. | |
| = ,, | Silvia Goteanschii [17.Dec.11 18:57] |
| liviu, mulțumesc, pare bine și de cârcoteală, să știi:) / uff, oare există cuvântul cârcoteala?! / | |