| = wind of change | Miruna Dima [08.Sep.05 19:04] |
| Observ că sunt primul cititor care las comentariu. Nu-i nimic, să-ncepem. Ideea e bună, figurile de stil, enumerarea aceea (în care apar metafore, asonanțe, etc) îmi place. Mă deranjează puțin lungimea (la propriu), dar consider că este intenționată (subliniind ideea din ultima parte). De asemeni, pe alocuri, obosește un pic, vezi și textul foarte lung, citești "p+m+I+II/ peplusmeplusunuplusdoi/ mezanin/parter/par Terre/pe Terra - avem și locul acțiunii -/poate și mansardă/dacă mai ține șandramaua/ține, vere, ține,/că e boierie/capitalizm de cumetrie." și parcă te pierzi cumva în text. În rest, colecționarii sunt pe cale de dispariție, dar din când în când mai apare unul unde nu te aștepți. | |
| = Nud coborând o scară | Ghinea Nouras Cristian [09.Sep.05 10:17] |
| Miruna, exact de așa comentarii am nevoie. Este și ideea în care am postat "Omul asimetric" pe site, aceea de a avea comentarii valabile la un text pe care nici nu m-aș grăbi să-l numesc "poezie", dar nu i-aș spune nici Proclamația de la Islaz sau stanogramele PSD, ci pur și simplu "experiment". Am în pregătire un volum de proză scurtă și, ca să-i oripilez pe cititori, voi include acest text în carte, pentru că de fapt fragmentele abrupte de text (zi-le dacă vrei vresuri) sunt resturi ale unei proze care s-a spart, sau mai bine zis a făcut implozie, așa cum se combină aleatoriu cărțile dintr-un pachet, ca un peisaj anodin care devine interesant atunci când se reflectă invers, într-o oglindă spartă la rândul ei în mii de cioburi (știi pictura aceea celebră, "Nud coborând o scară", și acolo realitatea e descompusă într-un astfel de caleidoscop, iar mie îmi place să mă joc la fel). În altă ordine de idei, cam tot ce scriu pun la vedere pe site, eu nu sunt poet, nu scriu (decât rar) poezie, dar textul ăsta pur și simplu a izbucnit din mine, cred că s-a acumulat în subconștinet. Veneam de la serviciu cu veșnica gentuță-trusă reporton+pix+carnețel pe umeri și, trecând prin parcul cu pricina, m-am dus glonț la prima bancă liberă și l-am revărast pe hârtie, cu un scris nervos. Halat "atelier" de creație! Dar mi-a plăcut să mă joc, poate ai observat, chestiile cu Roma, Apollodor, Drobeta sau Cezar se adună din cioburi, adică de unde nu te aștepți. M-am lungit, pentru că mi-a plăcut ce mi-ai scris, apreciez observațiile atente și mă bucur că cineva s-a aplecat asupra textului așa cum se cuvine. PS Ai dreptate, sunt un colecționar, specie pe cale de dispariție, admirator al culturii clasice demodate și puse la colț... un colecționar poate fi numit și un posesor de bibliotecă, lucru îndeobște periculos și probabil interzis, cât mai curând, pentru ca turma "turiștilor" și clica "proprietarilor" să se simtă cât mai în voie. | |
| = Metamorfoza legea ta batrana | carmen mihaela visalon [15.Sep.05 21:02] |
| Nu ma pot abtine sa comentez, un experiment atat de reusit, sa zambesc si sa spun, da!,SPERIETOAREI DE CIORI–la care m-a dus cu gandul prima strofa- "prin ciori rog sa se intelega impexserelistii, es.sa.istii, limitidistii, care au inspirat si initiat metamorfozele inca dinainte existentei lui kafka, sau a lui Ionescu”, CARABUSULUI SOLAR si COLECTIONARILOR. Da! Pentru ca sunt oameni asimetrici cu o aripa si un brat, jumatate mic, jumatate adevarat, ultima speranta, intr-o lume in care hidosenia tinde spre simetria-entropie perfecta, de cand proprietari au inventat charter-ul marcopolo, si cartea a fost concediata in pliant. Ceva trebuie cheingiat si toata speranta sta in asimetrie, care ar putea sa devina o stiinta a ASILOR din maneca unui slujitor al CUVANTULUI. Ceea ce-mi place, in lectura pe care o las marturie, este posibilitatea omului asimetric sa fie deopotriva: asimetric spre alb si asimetric spre mai putin negru. Chiar daca, acum, cand recitesc aceste randuri, vad reversul medaliei,trag nadejde ca speranta sa mi se implinesca si sa triumfe in nu viclenia pasului ci orientarea lui spre lumina. "ce-am fost ce sunt, si ce voi fi. O mana de fulgi mi-e consistenta o ninsoare/de zboruri altele tot timpul. Oare nu port eu sapte masti pe saptamana?", spune in Metamorfozele sale Stefan August Doinas. Iertare, daca am interpretat asimetric poezia-cronica, dar mi-a placut si a trebuit sa spun cum se vede, prin ochii pe care-i mai tin deschisi 2 scobitori, napoleonul ala care vrea sa cucereasca lumea. NU rom ci ROMAN, cu â din A, nascut poet si colectionar ROGVAIV. Ședea în fața sediului firmă Omul asimetric, compus din cap pălărie de paie picioare subțiri curbate de cocoșel pantaloni treisfert demodați maoiști de doc albastru piele roz cu ciorap adeziv cârpă terapeutică lipită ca o lipitoare pe gamba fără păr. | |
| = Omul asimetric, emblemă a zilelor noastre | Ghinea Nouras Cristian [16.Sep.05 10:45] |
| Carmen, citind ce mi-ai scris, rămân încredințat că ziua în care am intrat în comunitatea agonia.ro este una binecuvântată. Extraordinar de bine te-ai pliat pe text, l-ai înțeles, ai intrat în cutele lui, în carnea lui. Omul asimetric există, el este emblema zilelor noastre, omul asimetric mă obsedează, el este de fapt și personajul principal din "Stăpânul zilei" și din "Pas de deux". Jos pălăria pentru cheia de lectură pe care ai așternut-o în pagina mea. | |