| = La taifas, cu epigramiștii | Vali Slavu [30.Jul.12 18:02] |
| Îmi propusesem de ceva timp să mă adresez epigramiștilor și celor care încearcă să scrie epigramă. Poate aș fi amânat, dacă nu semnala Cornel Rodean un șir de discuții cam "off topic", la un catren. Știam, când am acceptat să mă ocup de epigramă, pe Agonia, că va fi o treabă dificilă. Știam că deciziile care-i vor mulțumi pe unii îi vor revolta pe alții. Câțiva dintre epigramiștii care fac cinste acestui site, mi-au reproșat (la festivalurile de umor, pe e-mail sau la telefon) că sunt prea indulgentă, că las să treacă pe prima pagină catrene slabe, care, chiar dacă au prozodia bună, au o exprimare ciudată, alambicată, un umor sofisticat, dacă nu chiar inexistent. Cu alte cuvinte, genul de catrene care, dacă ar fi citite în public, nu ar smulge nici un zâmbet de la ascultători. În ultima vreme, cam toate site-urile literare au rubrică de umor. Pe Agonia, însă, există acea „sită” prin care se cern textele. Poate, aceasta nu este atât de deasă pe cât ar trebui să fie. Am încercat să fiu mai indulgentă cu autorii neexperimentați. Indulgența mea nu a dus la nimic bun. În loc să încerce să scrie mai bine, au scris mai mult și mai prost. Voi încerca să folosesc o „sită” mai deasă pentru ceea ce se postează. Dar epigrama nu este matematică, unde e clar că 1+1=2. Pe lângă elementele de prozodie mai sunt aspecte legate de poantă, claritate, originalitate, construcție, exprimare, unde intervine subiectivismul editorului. Eu, așa cum v-am obișnuit, justific deciziile. Fac apel la epigramiștii consacrați să intervină cu argumentele lor, dacă sunt de altă părere. Dacă voi încadra un text la Atelier și doi epigramiști consacrați vor spune (cu argumente) că am greșit încadrarea, voi aproba textul pe pagina principală. Bineînțeles, dacă autorul nu alege să retragă textul. Referitor la comentarii, s-a împământenit obiceiul replicilor versificate. Ideea ar fi grozavă, în măsura în care acele replici ar duce la un duel savuros. Din păcate, mulți versifică numai de dragul de a se băga în seamă sau din… obligație. „X mi-a lăsat o replică, ia să-i las și eu una, să nu spună că nu-s băiat cumsecade!” Rugămintea mea este să scriem replici epigramatice doar dacă avem ceva de spus. Comentariul poate fi scris cu scopul de a lăuda sau de a critica o epigramă. Acest lucru nu trebuie făcut în versuri. Putem să ne spunem punctul de vedere, clar, la obiect. Nu e nevoie nici de „romane” ca să fim convingători. E de preferat un argument concis, decât povești interminabile. Le mulțumesc din suflet epigramiștilor cărora le pasă de ceea ce se întâmplă pe acest site și intervin cu promptitudine, când este cazul! Voi încerca să fiu mai atentă la ceea ce las să treacă pe prima pagină. | |
| = Zi aniversară | Dan Norea [30.Jul.12 21:52] |
| Păi se cuvine să-ți urăm "La mulți ani!", nu? Și eu cred că exigența trebuie crescută, dar nu mult. Dacă nu ajungeau în pagina principală, nu creșteau atâta în valoare Dana Goea, iar mai nou Dan-T. Problema principală, reclamată de colegii de site neepigramiști, este încărcarea în exces a listei de comentarii, nu a celei de texte. Și, am mai spus-o, soluția este alta: aplicarea unui filtru pe lista de comentarii, identic cu cel din lista de texte. Cu condiția să poți filtra poeziile pure - non-epigramă, non-haiku, non-ghicitoare... Ar mai fi o problemă. Epigramiștii buni și vechi (cu mici excepții - Nelu Gârda, Tataia) au cam părăsit site-ul și apar, sporadic, doar ca să-și posteze textele de la concursuri. Cred că reluarea concursului de epigrame i-ar readuce înapoi. Altfel, îți urez spor la treabă, calm, energie, răbdare, cu alte cuvinte cam tot ce-i trebuie unui bun editor. | |
| = Epigramiștii buni și vechi... | Gârda Petru Ioan [31.Jul.12 07:18] |
| ...sunt datori cu niște explicații :)(Unii le-au dat). Până atunci e de presupus că au preocupări mai importante. Au ajuns în faza în care lucrează pentru eternitate. Personal nu sunt (încă :)) atât de important și îmi mai place să dau și să primesc replici în versuri. Nu știu cât va mai dura. Sigur că îmi lipsesc vremurile de glorie cu multe replici sclipitoare. Cred că sunt cel puțin 10 retrași sau parțial retrași capabili să (îmi) producă emoții cu câte un catren. N-o mai fac, asta e. Ca idee generală, un lanț de replici dintre care majoritatea spun ceva, nu cred că poate fi ceva rău. Poate că aduce bucurii efemere, dar poate că pot face și istorie (vezi culegerea lui Tataia). Dacă (totuși) întrec măsura cu numărul de replici - catren, rog să fiu atenționat. Nu vreau să devin penibil înainte de a deveni senil... | |
| = Bună dimineața! | Vali Slavu [31.Jul.12 09:44] |
| Dane, ziua aniversară a trecut, dar îți mulțumesc pentru urare! Am lăsat comentariul sub un text mai vechi, pe care îl postasem în special pentru cei care cred că o epigramă se scrie cât ai zice „pește”. Oricum, m-am convins că mulți nu au înțeles nimic. Da, exigența a crescut mult în ultimii ani, am tras și eu cu ochiul pe la postările din primii ani. Situația era asemănătoare cu ceea ce se întâmplă acum pe alte site-uri. Nimeni nu pomenea de prozodie, nimeni nu avea nimic de obiectat. Epigrama nu era privită ca o specie literară, ci ca o modalitate de distracție. Cred că nu greșesc dacă spun că primul care a adus în atenție niște reguli de construcție a epigramei a fost Cornel Rodean. Te asigur că nu numai încărcarea listei de comentarii a fost reclamată de epigramiști. Mai în glumă, mai în serios, sunt atenționată de câte ori aprob ceva mai slab. Mă voi gândi serios la reluarea concursurilor. Nelu, dar de un lanț de replici dintre care majoritatea nu spun ceva, ce zici? Acelea sigur nu vor face istorie. Știi că nu la tine mă refeream, când am pomenit de replici slabe. | |
| = Lista de comentarii | Dan Norea [31.Jul.12 13:21] |
| Vali, nu spun că epigramiștii au reclamat încărcarea listei de comentarii, ci dimpotrivă, neepigramiștii, care nu-și pot urmări comentariile propriilor texte în perioadele noastre aglomerate. Dacă te uiți pe lista de comentarii, la două-trei zile după terminarea unui festival, lista de comentarii e ocupată de epigramiști în proporție de 80 %. Acesta e motivul pentru care consider necesar introducerea unor noi filtre. | |
| = Partir pour mourir un peu! | florian abel [31.Jul.12 16:23] |
| nu toți cei ce nu mai accesează site-ul fac asta din nepăsare, eu am mai intrat rareori, când am întâlnit câte un PC disponibil, dar nu m-am mai logat, pentru că e prea frustant și dureros să simți ruptura într-o comunicare cândva cotidiană dar rămasă acum un vis. Pentru că în afară de a fi sclavul traiului zilnic, al muncii pentru a câștiga lipsa de pâine, situația a devenit critică și nu mai sper ca vreodată să-mi mai permit a avea PC, internet sau alte facilități. De aceea, impietrirea in proiecte deosebit de ispititoare dar imposibil de realizat din cauza optuzității celor din jur și a rapacității deținătorilor de finanțe mă fac să accept din ce în ce mai resemnat renunțarea la activitatea creativă, fiecare abordare fiind mai mult un fel de "amintire despre funie". cât despre ceea ce înseamnă Agonia, si eu recunosc, Vali, că tot ceea ce am scris sau aș fi scris în special în categoria umoristică - epigramă, datorez acestui site, replicile date și primite aici mi-au deschis ochii și m-au propulsat într-un alt univers, pe care-l ignoram. oricum, mai sper imtr-un miracol în următoarele luni pentru a reveni pe meterezele Agoniei și a termina teancul de proiecte pe care-l începusem. | |
| = Florian, | Vali Slavu [01.Aug.12 09:59] |
| Mă bucur că și pentru tine Agonia a fost punctul de plecare spre scrierile umoristice. Îmi pare rău că ești nevoit să stai departe de computer și, implicit, de noi. Nu din cauza optuzității nu ți-am răspuns la mailul cu proiectul Sideralia. Sincer, în această perioadă nu m-am prea putut gândi la alte proiecte decât la proiectul "viitorul fetei mele". Acum, că au trecut examenele, voi citi pe îndelete ce ai scris acolo, apoi te voi suna. Sper ca miracolul să se întâmple și să vină zile mai bune (și) pentru tine. | |
| = Decizie | Vali Slavu [15.Aug.12 15:56] |
| Motivele pentru care am acceptat să fiu editor la secțiunea „Epigramă” le-am prezentat încă de la început. Am încercat să fiu un editor bun. Se pare că nu am reușit. Aș vrea să-i întreb ceva pe epigramiștii de pe site. Câți ar fi dispuși să accepte acest rol, să-și facă timp de multe ori pe zi pentru a intra pe site, să citească tot ce se postează? Câți ar reuși să fie pe placul tuturor, să ia întotdeauna numai decizii bune? Poate se va găsi vreunul care să accepte. Eu mă opresc aici. Nu sunt adepta sloganului „Dacă voi nu mă vreți, eu vă vreu!”. Voi posta în continuare pe Agonia, care este site-ul meu de suflet, dar, din acest moment, nu mai întreprind nicio acțiune editorială. | |
| = Fii mai explicită | Gârda Petru Ioan [15.Aug.12 22:33] |
| Eu nu ți-am adus niciun reproș și cred că sunt mulți alții care nu ți-au găsit vini. Cine te-a supărat și cu ce? Să nu crezi că îți iei pur și simplu jucăriile și pleci! Culmea! | |
| = De principiu | Rodean Stefan-Cornel [16.Aug.12 15:16] |
| Două chestiuni, de principiu: 1. Atâta vreme cât Vali nu a fost aleasă ca editor de întreaga comunitate, ea nu este obligată să dea explicații publice, așa cum cere - mai în glumă, mai în serios - Nelu Gârda); probabil le va da colegiului de redacție al site-ului, cu care a discutat atunci când a acceptat această dificilă misiune. 2. Autoevaluarea că nu ar fi reușit să fie un editor bun, sau că nu este dorită nu cred că are nici cele mai elementare fundamente științifice de natură statistică; păi ce, s-a făcut vreun "referendum" printre epigramiști, s-au testat opiniile noastre, s-au făcut alte investigații sociologice, ca să tragă asemenea concluzii? Cornel | |
| = Re: Decizie | Dan Norea [16.Aug.12 17:59] |
| Deși întrebările puse de Vali sunt retorice, mă încăpățânez să răspund. "Câți ar fi dispuși să accepte acest rol, să-și facă timp de multe ori pe zi pentru a intra pe site, să citească tot ce se postează?" Foarte puțini. Când Vali a acceptat postul de editor, m-am mirat, știind că are serviciu și, ca orice femeie și mamă, are sarcini suplimentare față de un bărbat. Și nu vorbesc aici numai de timp și efort, ci și de stress. "Câți ar reuși să fie pe placul tuturor, să ia întotdeauna numai decizii bune?" Aici răspunsul mi se pare categoric: nimeni. Încă de când te angajezi la așa ceva, trebuie să pleci de la ideea că singura persoană căreia ești obligat să îi dai socoteală este cea din oglindă. Dacă Vali se amăgea cu ideea că ar putea fi pe placul tuturor, înseamnă că are o încredere exagerată în propriile forțe și dezamăgirea de azi doar așa se justifică. Expresia „Dacă voi nu mă vreți, eu vă vreu!” nu are legătură cu munca unui editor. Cum spune Cornel: a fost numit, nu ales, are niște sarcini, care nu au nicio legătură cu vrutul sau nevrutul. Dacă își îndeplinește sau nu bine acele sarcini, asta numai cel care l-a numit o poate spune. | |
| = decizie | Eugenia Reiter [16.Aug.12 18:08] |
| sincer, îmi pare rău că ai clacat. poate revii asupra deciziei. am trecut și eu prin asta, la începutul începutului. în decembrie se împlinesc 11 ani de când sunt aici. am învățat că niciodată, absolut niciodată, nu-i poți mulțumi pe toți. asta în primul rând. apoi vin celelalte, nu neapărat în ordinea asta: timp, din ce în ce mai mult timp, muncă (voluntară), laude, înjurături, mulțumiri, emailuri (mii), explicații (mii), nemulțumiri, alte înjurături, povești, nervi, stres, probleme de rezolvat (mii), secrete, întâlniri, cenacluri, confesiuni, decizii, scandaluri, răbdare, nervi întinși, compromisuri, toleranțe, reproșuri, polemici, regrete, amenințări și tot așa și tot așa și tot... da, recunosc, poate nu întotdeauna am luat cele mai bune decizii, posibil să fi greșit, nu sunt robot. dar sunt aici, da? cu toate bunele și cu toate relele și încerc să le rezolv pe toate, așa cum consider că e cel mai bine. și să știi: și eu ajung să plâng uneori, să mă trezesc vorbind (sau să mă cert) cu vreun autor, în gând, prin casă:) de foarte multe ori. dacă tu consideri că-ți afectează viața de dincolo de site, e ok, te înțeleg și-ți respect decizia. | |