| = Interesant!... | Vali Slavu [09.Jan.13 00:33] |
| Nici n-a citit-o și, îndat', S-a dus la anticariat; Cu banii luați - nu-s o avere, Și-a luat apoi doi mici și-o bere. Socotind după motto, înțeleg că nu sunteți de acord cu obiceiul unora de a înstrăina cărțile primite. Ce nu înțeleg este altceva. Fănel Bolohan (despre care n-am auzit) a primit o carte de la doamna doctor Elis Râpeanu. A vându-o la anticariat (urât gest). Cum s-a ajuns la acest catren? Cum a funcționat "telefonul fără fir"? Acum, referitor la catrenul de mai sus, dacă l-ar citi doamna Elis Râpeanu, v-ar spune că poanta (firavă, de altfel) se deconspiră încă din versul al doilea. V-ar mai spune, cu siguranță, că repetarea verbului "a lua" putea fi evitată, formulând ultimul vers așa: "Și-a cumpărat doi mici și-o bere". Atenție: luat e bisilabic! Mai sunt și două negații neaccentuate! | |
| = Vali Slavu: "Cum s-a ajuns la acest catren?" | George Budoi [09.Jan.13 00:33] |
| Cartea am cumparat-o eu, din anticariat. După bucuria gasirii cărții, m-a încercat un profund sentiment de amaraciune când am vazut dedicația, fapt pentru care am scris motoul de mai sus. PS: Mulțumesc pentru observatii. | |
| = Se cere o concluzie... | Prundoiu Dan [11.Jan.13 16:37] |
| Cartea am cumparat-o eu, din anticariat. G.B. Pe lumea asta-s bădărani Ce vând volunme pe doi bani Și-apoi, precum se vede treaba, Sunt cumpărate... tot degeaba! Dan-T | |
| = Constatări... constante... | Miclăuș Silvestru [12.Jan.13 08:53] |
| la o bere... rece! Sunt speculanți în lume mulți Ce vor câștig la bani mărunți; Da'n orice caz, o constatare: Că au destui... nerușinare. Succes tuturor! | |