| = în inima noastră... | enea gela [15.Feb.15 13:36] |
| ...uneori îi cade bastonul șchioapătă puțin se- nvârte pe călcâie apoi bate | |
| = roza vânturilor | Cristina-Monica Moldoveanu [15.Feb.15 21:00] |
| Extravagant Enea, nu înțeleg ce sau cine bate în inima noastră. Micul meu poem e doar un haiku legat de realitatea obiectivă și sensul vieții. Dar mulțumesc pentru interpretarea ta suprarealistă. La vârsta bătrâneții nu mai contează așa mult direcția vântului, este indiferent, pasiunile tinereții s-au șters (simbolul poemului meu) și totodată mersul în baston e dificil și tremurat uneori, încât vântul e un obstacol parcă din toate direcțiile. Și așa am încălcat regula de aur și mi-am explicat haikuul! | |