| = Tocmai de aceea "greierii nu se aud"... | Daniela Luminita Teleoaca [10.May.16 12:54] |
| Inca nu (prea)... ma incumet sa comentez poeme atat de concentrate (lasand la o parte lipsa mea de timp si... ironia destinului de a ma abandona din ce in ce mai mult "agoniilor",desigur cu riscul unui faliment... stiintific!!)! Doar in timp voi invata sa las "povestea (interminabila!!)" mai la o parte, in beneficiul Esentialului... Totusi, randurile de mai sus m-au "izbit" intr-un fel anume: sentimentul tarziului, o mea culpa (cat de obiectiv asumata??!!), inima ca punct al declansarii a.. "ceva"... coordonarea disjunctiva intre "inima" si "mult mai tarziu" sau, mai exact intre "daca e inima mea" si "daca am apasat", ambele "guvernate de o regenta care exprima incertitudinea... Mama (un vocativ!!) are un diacritic... lipsa??!! In concluzie, o stare deosebit de complexa (= suta la suta poetica) frumos concentrata! | |
| = ... | Marinescu Victor [11.May.16 09:23] |
| nu stiu daca mama e o alegere sau o greseala, dar "!" impune o astfel de "mama!" ca rezultat al unei "fapte" din trecut. ca si cum cineva ti-ar spune ca trebuie sa te duci la paine si te duci, iar pe drumul asta ti se ti se atrage atentia ca pe aici e stabilit(are reguli), nu pe "acolo!"; un acolo fara "!". incearca un exercitiu. scrie pe o foaie de hartie "mama", undeva pe la jumatatea ei, iar pe o alta, in acelasi loc, scrie "acolo" si fara punctuatie. cat de repede crezi ca fara punctuatie, aceste doua cuvinte vor capata noi dimensiuni!? intr-o lume plina de reguli, incep sa cred ca doar haosul duce la progres si ca fara el, nu suntem altceva decat un timp pierdut. multumesc frumos! | |
| = ... | Marinescu Victor [11.May.16 09:26] |
| evolutie spirituala in loc de "progres". | |
| = Impresie | Oancea Sorin [12.May.16 14:02] |
| o încercare. persoanã cãtre care vã adresați gest la început fãrã scop final care clarificã dar aduce și afectarea cititorului toate trei s-ar denumi organele poetice care deodatã cu citirea prind minte și se mișcã în virtutea libertãților existente. pe scurt, de aici se produce un soi bizar de panicã mutã fãrã conținut și parazitã în liniștea celuilalt. verbul final devine astfel un fel de motrice al durerii pierdute. | |
| = ... | Marinescu Victor [12.May.16 14:56] |
| este o incercare reusita si va multumesc frumos! am ramas cu: de aici se produce un soi bizar de panicã mutã fãrã conținut și parazitã în liniștea celuilalt. | |