| + la Cernica | Ioan-Mircea Popovici [28.Apr.18 18:26] |
| Las semn de Cruce de la Răscruce pentru Călin despre care vei mai povesti "ei erau olteni Călin era profund credincios iubea mult să meargă la mănăstire îmi povestea cum au reușit să facă drumul de intrare către mănăstire" | |
| + Nu găsesc nota potrivită | George Pașa [28.Apr.18 19:00] |
| Mi-e greu să spun ce m-a impresionat mai mult: mesajul, forma lapidară a versurilor, sentimentul că te-ai apropiat dureros de mult de o taină a ființării unde durerea proprie este filtrată și atinge general-umanul, rămânând, totuși, ea înseși. Am citit, încă de ieri, poezia aceasta, într-un alt loc. Practic, la fel ca acum, nu puteam să spun altceva decât că este poezie. Uneori este suficient și atât. | |
| = spirit puternic într-un trup fragil | Bejliu Anne-Marie [28.Apr.18 22:22] |
| Eu nu pot spune decât mulțumesc domniilor voastre, Ioan Mircea Popovici și George Pașa pentru căldura mesajului. Rămâne mereu durerea și golul lăsat de neputința pur umană de a putea face mai mult pentru ei, frumoșii grăbiți să prindă aripi de îngeri apoi, cuminți, să ne învelească în lumina dorului de ei. Călin a fost un suflet și un spirit puternic într-un trup fragil. O minte extrem de bogată în bine, un suflet profund credincios, iar omenește vorbind, o gură care avea mereu ce spune și nu se abținea niciodată de la a se exprima când mai bine, când mai usturător. Ca tot omul. Iubea arhitectura și a participat activ la refacerea cimitirului de la mănăstirea Cernica și la mai multe proiecte cu final deosebit care încântă acum privirea mireanului călător prin acele locuri. Domnul să-l aibă în paza Sa! Vă mulțumesc din inimă, domnilor! | |