| = da, | Ștefan Petrea [14.Nov.20 16:06] |
| proiectarea asta în viitor a textului cumulată cu mici povestiri și esențe în debut derutează într-un mod plăcut lectorul... Ce pot zice? O lecție de virtuozitate... Felicitări! | |
| = Lui Ştefan Petrea, zis Oceanul, cu mulţumiri (1) | Ioan-Mircea Popovici [15.Nov.20 03:02] |
Un r şi trei i, realul, iraţionalul, imaginarul şi Infinitul Se zice că cine se aseamănă se adună. Aşa şi noi, culegătorii de folclor, Facem ce facem şi ne adunăm în jurul unui ulcior Şi-a unui pui de pisic căruia-i lipseşte un picior Şi ţesem împreună o poveste Trecând povestea prin viaţă În paşi desculţi prin stropi de rouă Cu cele mai bune intenţii şi cele mai frumoase gânduri Ajutaţi de cele cereşti, printre rânduri Cu cele bune şi de folos sufletelor noastre Deschizând fereastrele sufletului spre Infinit Lăsând povestea Voiajului să călătorească la nesfârşit Iată-te, frate Ştefan Petrea, zis Oceanul, că ni se leagă rostogolirea Bila acesta-I precum picătura de apă pe plita încinsă Coreia i-ai spus pseudo-haiku “brumă în zori - zidire de lemn caniculă-n sobe” pisica toarce în sobă vreascuri pocnesc brumă afară pisica ştie cocoţată pe sobă să se bucure Da, da, daaa, e timpul să ne auzim şi să iubim cele bune şi de folos sufletelor noastre... Acum! Omul cu casa în spate, pe cărarea pierdută, nu departe de plaja cu suflet zice: acum! Dintr-o dată tot vacarmul se opreşte într-o linişte desăvârşită. Aşteptarea, cu sufletul la gură, ca un ecou nou... I-am scris treaba acesta Domnei Adriana Onofrei. Dânsa îmi răspunde: “Toți vrem linişte, dar producem agitație.” Ideea, ca iedera, a crescut în arcade pontice. E timpul nostru pretios ca briza mării când e arşiţă, ca ploile calde de vară care spală grijile noastre şi praful cu mizeriile care s-au strâns în urechile noastre, cu vorbe nesăbuite şi mincinoase. Dacă se poate, vă rog să-mi trimiteţi, la adresa [email protected]. personajul cu casă-n spate şi păsărică pe acoperiş,... Poza aceasta se potriveşte foarte bine cu povestea mea din acesta zile de toamnă, mai colorată ca altădată, mai plină de poezie, de poveste şi de nostalgie,... Din ecou, o ciocârlie Pe un par înalt din vie “Isarlâk, inima mea Raiul meu, rămâi aşa” Am pus versurie pe o carte de vizită, primele 7 i le-am dat Doamnei mele, cea care le ştie pe toate,.. Anul acesta din cauza pandemiei nu ştiu câţi pui au adus berzele de la Histria, nici cele din Nuntaşi, din Corbu, din Ţepeş Vodă, din Topalu, din Tariverde şi din Somova a lui Plătică, de pe Str. Cuibul Berzei nr. 2, la intersecţie cu Str. Traian T. Coşovei,... E-he-hei, dar şi când s-o termina pandemia, urcăm visele pe vapor şi facem Voiajul în jurul lumii plecând din casa cu livada cu prunii, de la Arad,... Hai că mi-am făcut de cap Vorba aceea: unde nu-i cap, vai de picioare Şi cum mi-am făcut eu aşa, de cap M-am trezit zburător cu norul şi dorul Ca un vapor cu norişori care se ridicau Şi pluteau aşa, prin uneori.... Azi am mai dat drumul la o bilă Şi bila mea a ajuns la o copilă Iubitoare de mare şi de cântare,... Iată aici un superb sextet irlandez Completat cu Diana lui Diez Şi cu domnişoarele gemene din Timişoara Venite la concursul X factor Cu cioara, cu papagalul şi cu chitara,… https://en.calameo.com/read/0010737876cda1374fae7 https://carticafeasitutun.ro/8-femei-8-lectii-de-viata-din-cea-mai-frumoasa-carte-din-lume/ https://ro.pinterest.com/mrlcmn9/citate-lec%C8%9Bii-de-via%C8%9B%C4%83/ (mai mult pe zmeul meu de hârtie, pagina mea de facebook) | |
| + "Totul este esențial" | nicolae tomescu [15.Nov.20 17:42] |
| Îmi lipsesc, nu datorită altora, ci mie, cele mai multe noțiuni matematice. Dar citind cele de mai sus mi-am dat seama că există minuni matematice și care sunt unele dintre celea. Este interesant episodul cu admiterea la Universitatea de Vest. Dar cel mai mult mi-a plăcut problema vocației văzută prin Pilda samarineanului milostiv | |
| = Cât de curând | Ioan-Mircea Popovici [16.Nov.20 05:20] |
| De la Farul Genovez până la Trei Papuci, trecem pe la Domnii Mătăsăreanu şi Nicolae Tomiescu. Pe la primul să-l asigurăm de toată preţuirea noastră şi pe la Domnul Nicolae Tomescu să-i cerem îngăduinţa ca steaua dânsului să o punem lângă Steluţa noastră în vârful braduţului de Crăciun,... Acesta este un mesaj cu arcadele pontite ale prieteniei. Nu-l irosi. El creşte ca vrejul de fasole în povestea lui Andersen,… Cel Mic, Cel Mare şi Cel Viteaz De aceştia trei mă voi ocupa azi când Pe scara promisiunilor “Cât de curând” Neliniştile se liniştesc Şi oamenii vor deveni buni, ca pâinea caldă Pentru că aşa sunt oamenii între care am crescut Slavă întru cei de sus, pe pământ pace, între oameni, bună-voire Dincolo de orice aşteptare, altă cărare coborâtoare în mare Începe cu tabloul de familie, cu Matei, Alexandru şi familia Dorrei | |