= Prospețimea și îmbâcsirea | razvan rachieriu [14.Aug.21 15:00] |
Când ne „vorbește Infinitul”, finitudinea absoarbe „nesfârșitul”, efemeritatea capătă tente de perenitate și toate „ferestrele” vieții se deschid pentru a pătrunde prospețimea metanoii și a universalității, înlocuind îmbâcsirea vetustului și stagnării. | |