| = De ce sunt asa si nu altcumva | razvan rachieriu [11.Jan.22 10:44] |
| “Autocritica” are drept consecințe judecarea celorlalți care dezmembrează structurile iertării, milei, empatiei şi toleranței şi este cauza neacceptării, neaprecierii şi non-stimei de sine, iar semnificațiile lui “cine sunt” deviază înspre “de ce sunt aşa şi nu altcumva” care încorporează critica de sine. | |
| + bună explicație | Stanica Ilie Viorel [25.Jun.23 13:03] |
| și umilă recunoaștere, a ce ne-am fi dorit să fie semnul nostru pe traseul muritorilor, dacă am fi fost lăsați să scriem două rânduri în cartea destinului știe El, editorul, ce să pună în vânzare. mi-a plăcut și asta: Sâmbăta morților anul acesta s-au trezit devreme căci iarna a fost mai blândă şi stau pe marginea gropii ca în nişte tranşee gata să iasă prin vârfurile tăioase ale firelor de iarbă la fel cum odinioară flăcăi la sunetul gornistului să pornească atacul în sfârşit se aude chemarea clopotarului se pornesc nevăzuţi din toate colţurile cimitirului fiecare primenit şi gătit de sărbătoare să-şi primească ca pe-un tort aniversar coliva iubirii recunoştiinţei şi a neuitării frumos aşezată pe ciobul de lut al cine ştie cărui strămoş în coşuleţul din nuiele ce miroase a zăvoi pe acelaşi ştergar brodat în borangic de pe care mâncase la plug ori la coasă coş lângă coş lumânare lângă lumânare au umplut până la refuz biserica dar sunt abătuţi şi parcă lăcrimează sigur nu de la fumul de tămâie degeaba încearcă preotul să-i înveselească anunţând că învierea e mai aproape privesc chiorâş spre coliva aceea patrată deasupra căreia este ornată o hartă ciuntită trei laturi colorate în roşu galben şi albastru întrigă a patra latură mozaicată-n alb fără a scoate-o vorbuliţă fiecare gândeşte trist nu ştiu la cine dar romania viilor s-a predat duminică liniștită | |