Comentariile membrilor:

=  Mult Urmuz și Adrian Alui Gheorghe, prozatorul, în această scriere.	Dragoș Vișan [30.Aug.23 11:47]
În tehnica prozei scurte a lui Adrian Alui Gheorghe. Cred că este un text epic fain. Dar nu aduce față de maestru ceva foarte nou în discurs. Așa se pot face multe scrieri. Mai bine scenarii și teatru. Bineînțeles că se simte și Urmuz. Mă întreb însă cum se putea evita dubla influențare. Prin niște descrieri mai ample. Ele totuși există ceva-ceva: flori presate, obsesia cărților în cuplu. Să fi fost mai mukt descriptiv, ori portretizarea mai necaricată.
=  Părere...	Iulia Elize [30.Aug.23 12:26]
Nu îmi convine că folosiți o prescurtare de la numele Eliza, ca și despre o scritoare. Puneți altă meserie, sau numiți-vă fiica scriitoare Eliza (Lizzie) așa cum mi se spunea și mine. Și eu îmi voi numi nepotul Sorinel, scriitor, căci e nume rar și e scriitor. Să văd dacă vă deranjează...
=  Observație...	Iulia Elize [30.Aug.23 12:27]
Ce manuscrise are Eliza, că io nu știu. Vă rog nu mai faceți parodii cu scriitori cu numele meu.
=  Umor	Sorin Stoica [30.Aug.23 12:50]
Iulia hahahaha!
=  Da	Sorin Stoica [30.Aug.23 12:55]
Absolut genial, dragă Iulia. Am râs cu poftă. Nu, nu m-ar deranja utilizarea numelui meu ori a diminutivului. În fond nu dețin oficial dreptul asupra lui.
=  Părere...	Iulia Elize [30.Aug.23 13:04]
Dar de ce ai făcut-o pe Liz scriitoare, ei vezi, stai așa. Că e cu skepsis. Distrează-te, oricum s-au mai distrat și alții, cam de-aia au fost sabotați și hliziți scriitori, inclusiv pe acest site, de-aia au plecat Anghel Pop, și alții, scriitori au mai fost atacați inclusiv sub Ceaușescu. Lista atacurilor la persoană, se poate urmări pe site, nu am fost singura. Noi scriitorii avem miere pe mâini și trag bine muștele, la miere....!
=  Hahahaha	Sorin Stoica [30.Aug.23 13:18]
Să le fie țărâna ușoară celor plecați! Cred că supraviețuim și fără ei hahaha!
+ părerea cititorului dependent	Liviu Nanu [31.Aug.23 08:42]
Citit, plăcut. Mă duc să devalizez o librărie. Cum la noi în oraș nu mai există, mă voi orienta înspre altă localitate din apropiere. Caracal de exemplu.
=  Liviu	Leonard Ancuta [31.Aug.23 09:18]
dacă intri într-o librarie si vreiliteratură bună, întreabă ce nu se vinde, apoi fii haiduc, că oricum nu-i pasă nimănui!
=  Morală concludentă	Papadopol Elena [31.Aug.23 09:53]
Frumos mesajul textului! Subliniază, la final, aspectul îndepărtării societății de lectură. Mi-a plăcut foarte mult această scurtă narațiune cu sentință. Dar cred că transmițătorul mesajului se poate identifica și el cu destinatarii, cu cititorii. Vocea interioară s-a dedublat, s-a erijat într-un apărător al cuplului prezentat, iar numele personajelor care îl formează revelează și un potențial comic de situație, mascând oameni simpli, care cred în literatură și iubire. Am lecturat cu plăcere!
=  O scurtă reîntoarcere	Papadopol Elena [31.Aug.23 10:05]
Poate e bine, dacă aveți posibilitatea, să înlocuiți această formulare: care, când din exemplul: în orășelul în care, când se întâmpla ceva Aș sugera: în orășelul unde, atunci când se întâmpla ceva... (e doar o sugestie).
=  Leonard	Liviu Nanu [31.Aug.23 14:43]
Leonard, cu riscul să fiu ”pe lîngă” (că offtopic nu-mi place), voi spune aici o scurtă întîmplare dintr-un orășel de provincie, în primele zile din 1990. Pe vremea aceea eram un_fel_de_revoluționar, făceam parte din celebrul CPUN. Și formasem echipe care să controleze magazinele și să scoată de sub tejghele toată marfa dosită, de orice fel ar fi fost. Eu eram în echipă cu un ofițer de miliție (m-a surprins profesionalismul lui, mai tîrziu a devenit chiar comandantul IPJ). La insistențe mele, am verificat și librăria cooperației, unde vînzătoarea refuza să-ți vîndă chiar și cărțile expuse în raft dacă observa un interes prea mare a cumpărătorului. Am controlat-o în mai multe rînduri și de fiecare dată am scos din depozit și le-am pus spre vînzare vrafuri de cărți, care de regulă se vindeau preferențial (Cel mai iubit dintre pămînteni, ar fi un exemplu). În final, vînzătoarea și-a luat concediu medical în urma unor afecțiuni cardiace.
=  Maestrul și Margareta	Marius Crăița [31.Aug.23 14:49]
Mi se pare că ar fi ceva ca Maestrul și Margareta. Plot hole: Azi sunt cărți electronice disponibile. Cele vechi sunt gratis pe net. Nu e nevoie de furt. Milioane de cărți! Mi se pare că nu are sens cazna lor, afară de cea a iubirii care e misterioasă mereu.
=  Liviu	Stanica Ilie Viorel [31.Aug.23 14:56]
cazul dânsei a fost la TV a făcut o clismă și a scăpat
=  Marius Crăița ,	Papadopol Elena [31.Aug.23 15:28]
De remarcat, în text, detaliile: Trăiau greu. Își luau de la gură, ca să dea pe cărți, hârtie, stilouri, cerneală și flori. (...) au spart librăria orașului. Le mirosea a carte nouă în cămăruță și cerneluri scumpe În biblioteca sau în librăria virtuală nu are nimeni tangență cu aceste lucruri. Am răspuns eu în locul autorului și sper că nu am deranjat. Îmi cer scuze și față de dumneavoastră și sper să ne fie folositoare părerile tuturor!
=  Nota 10	Sorin Stoica [01.Sep.23 17:30]
Sunteți delicioși cu toții, în felul vostru,cu mențiune specială pentru doamna Papadopol! Mulțumesc!
+ Răspuns...	Iulia Elize [04.Sep.23 22:24]
Las și eu o steluță, să se știe că nu mai doresc parodii, deși apreciez specia... Dar e greu să fii în sandalele pățitului, nu că nu e amuzant. Aș prefera să se scrie mai ”domestic”, e greu ca numele să îți fie parodiat, nu vreau să umblu niciodată numai în papucii mei aparenți....
=  Haide!	Sorin Stoica [05.Sep.23 07:42]
Dragă Iulia, gusturile nu se discută. Eu ador pamfletul. A râde e esențial. Ca specii literare, de exemplu, eu nu gust poezia cu rimă albă. Nu am întâlnit ceva de calitate de la Nichita încoace. Cât despre numele tău băgat în povești, trebuie să trăiești cu asta! Dar... cum suferi? Nu mai dormi? Ai coșmaruri? Mă îndoiesc:)))))
=  Răspuns...	Iulia Elize [06.Sep.23 21:28]
Așa e... Ce mai e și un atac la persoană... Atacăm, atacăm, real, voalat, tot înainte, cadențat. Ce mai e și un atac, un fel de mămăligă cu brânză, pe care o mâncăm constant, numai că stomacul care se apleacă e al atacatului (la persoană).
=  Promit,	Iulia Elize [06.Sep.23 21:34]
Data viitoare, în dar o steluță, mai amplă... În afară de portocaliu, care e culoarea mea preferată, orice altă culoare, în bleu. Bleu cu un fel de pajură desenată pe ea, ca să ne aducă aminte de povești și foiletoane despre persoane, inventate de oameni care probabil nu au ce face, în timpul lor liber, decât tot felul de remarci și atacuri la persoană, care ni se va promite că se vor repeta... Așadar, continuă tot așa! ”Ține-o tot așa”, cum zic românii (și tu, de altfel...) Totul e să fim politicoși pe site, mereu, ceea ce e un mers bun...
=  Zic și eu...	Iulia Elize [06.Sep.23 21:50]
O să mă retrag de pe acest site, într-o zi, dacă așa e mai bine, pentru toată lumea... Uneori, e mai bine să alegi plecatul, dacă este o atmosferă de așa natură, dar îmi pare rău pentru eforturile de bine care s-au făcut pe acest site... Probabil, faptul de a fi prea bun, în materie de literatură, deranjează uneori. Nu înțelegeam de ce biografia nu se pune sus, de autori. Sunt autori care au scris cărți, dar nu își pun sus biografia. A fi prea bun, poate deranjează alte orgolii... Nu se înțelege că a fi mai mulți buni ajută trendul literar, era, a fi un grup care e mai bun într-o eră, o epocă literară, potențează pe toată lumea. Nu, sunt aici oameni, care percep vârfurile care pe o amenințare și poate de asta se subminează, ei nu văd că sunt câștigați, dpdv literar, dacă sunt însă mai mulți buni, pe aceeași linie. Întotdeauna un trend general bun, potențează pe toată lumea... În general, eu zic că comunicarea e disfuncțională, însă. E un fel de ”cățărat”, pe ceilalți oameni de valoare și o subminare a calității...
=  Editorial,	Iulia Elize [06.Sep.23 22:03]
Recomand, editorial, o mai mare curățenie pe texte, gen atac la persoană. E un site de mare onoare, recomand pe viitor, chiar dacă plec, chiar dacă rămân, o mai mare atenție, pe site.
=  Nu	Sorin Stoica [07.Sep.23 10:09]
Nu înțeleg, Iulia. Deloc. Îmi pare rău.