| = revenire | Florin Hulubei [03.Oct.05 15:11] |
| de fapt plecările noastre au ceva din zborurile de bumerang aruncăm amintiri prăfuite în albumul cu poze în alb și negru pentru a le arăta mai târziu nepoților - interesantă viziune. Poem bun, cu imagini frumoase (" o mie de fluturi pe metru liniar de coapsă"). Finalul îmi pare cam banal. | |
| = Raspuns | Bogdan Groza [04.Oct.05 09:51] |
| Florine, multumesc mult pentru comentariul tau. In ceea ce priveste finalul, o sa vad ce pot face. Esti bine venit oricand pe pagina mea. | |
| = "intermediarii confuzi ai inimii" | Ela Victoria Luca [04.Oct.05 10:34] |
| Spații răsturnate, direcții interzise "se face roșul verde înainte de a începe numărătoarea inversă", sentiment frânt, la jumătate de toamnă "am spus că va ploua în octombrie cu flori de iriși multicolori în părul tău", "o jumătate de mirare", zboruri întrerupte, zig-zaguri, incertitudini, "am numai o fărâmă de aripă ce o tot mut de pe umărul stâng pe umărul drept", necunoașteri decât în orb, "azi nu mă știi decât prin semnele pe care le face orbul citind în braille aceleași pagini arhicunoscute". Găsesc în poemul tău încercare și re-încercare, versuri care surprind prin desfășurare lirică, alăturări care prin contrast atenuează impactul imagistic prin interferență afectivă: "tu ai încă păreri de rău că nu ai o mie de fluturi pe metru liniar de coapsă" "azi nu ne cunoaștem trăirile decât prin intermediarii confuzi ai inimii" "am spus că va ploua în octombrie cu flori de iriși multicolori în părul tău" "nici un sens nu duce la monotonie dacă învățăm să mergem în zig zag pe curbura vieții" Aș reveni asupra repetițiilor "azi-azi". Aș fi renunțat la versul doi din a doua strofă, cel cu "amintiri prăfuite din albumul..." sau aș fi cadrat altfel această stare, cu atât mai mult cu cât este imediat după versul cu "zboruri bumerang", legătura nu se face totuși. În ultimele versuri: "pagini arhicunoscute" alăturate de "braille", e prea "hard" și continuând cu "niciodată traduse...", dă sentimentul că dorul se află unde între un spațiu imposibil de văzut, arhicunoscut și totuși de ne-tradus. Aici merită reflectat și găsită soluția bună, căci poemul are substanță, are idee, esențial este să îi lași fluența, să îl simți fluent în tine. Sper ca acest comentariu să poată aduce o limpezire. Ela | |
| = Ela (da), voi modifica | Bogdan Groza [04.Oct.05 12:47] |
| Ela, impresionant comentariul tau. Am sa revad poemul si voi modifica, numai timp si inspiratie sa am ;) Multumesc pentru trecerea ta pe aici si te astept sa "bodoganesti" alaturi de mine si contrand, nu numai comentand. :)) | |
| = Starea de dor | Magdalena Dale [04.Oct.05 15:35] |
| Să mergi în zig zag pe curbura vieții este o adevărată artă, pe care o învățîm de cele mai multe ori prin prin suferință tu ai încă păreri de rău că nu ai o mie de fluturi pe metru liniar de coapsă eu oftez a nedormire că nu am o mie de vise de oferit pe metru pătrat de iubire Aici, mie mi se pare că ai vrut să accentuezi ceea ce desparte, „fluturii și coapsa” de „vise oferite pe metru pătrat de iubire”. Același dor, dar altfel de-al trăi... Unul încearcă să zboare tot mutând aripa de pe umărul stâng pe umărul drept, celălalt oferă drumul sinuos al unei serpentine pe tâmplă, două feluri de a înțelege trăirile inimii. Degetele inimii citesc în braille pagini ce s-ar vrea traduse într-un spațiu deschis revenirilor la starea de dor. | |
| = Raspuns Magdalenei | Bogdan Groza [04.Oct.05 15:45] |
| Magdalena, ce bine ai intuit felurile de a intelege "trairile inimii" Multumesc pentru cum ai pasit peste textul meu si ai lasat un mic semn. | |