| = :)))) | Ianosi Andrada [07.Nov.05 09:17] |
| Superba poezia, rimele excelente, surprinzatoare chiar :) Mi-a placut ultima strofa, am inceput dimineata cu zambetul pe buze... Toate cele bune, aNdrada | |
| = mi fa sol ? | Daniel Bratu [07.Nov.05 15:21] |
| atinse de suferinta, versurile zangane, au trepidatii de geam nechituit la trecerea grabita a unei inimi de tonaj greu pe strada fragila ca o scena, de admirat incercarea de inscriere in canonul hulit al rimei si ritmului, desi cu multiple imperfectiuni prozodice - de acceptat pentru un debut in aceasta forma, dar de evitat pe viitor pentru ca, intr-o poezie in ritm si rima, care are ca obiectiv si muzicalitatea, notele false produc iritare, transforma versurile in structuri chinuite, comice, exemple, numai in prima strofa: sarituri ritmice gen 13-9-12-12, silabele accentuate alandala, rimele imperfecte – “revarsa/crevasa” sau “incestuoase” (aceleasi forme de vorbire, din aceleasi forme gramaticale) – “perpelit/aiurit”, apoi asonante, aliteratii si ligamente comice (exemplu: “corpul perpelit” metafore puternice, cu filon paunescian, sunt lipite ciudat, cateodata fara sens, ca niste cioburi de diverse culori, aleatoriu, intr-un joc al margelelor de sticla (exemplu: “Poți folosi ca tortură mașina/ să-mi tatuezi corpul cu pneul avid/ pân' termini tu dau o fugă în China/ să număr cărămizile rămase în Zid.”), textul e salvat, partial, de un anumit ludic de conjunctura, in contextul impresiei de suferinta jucata, ironica si autoironica, mai ales spre final (“Te poți juca, ai toate armele din lume/ poți peste viață aici ca să rămâi/ un singur lucru vreau să-mi juri de astăzi/ că nu te vei atinge de călcâi.” – ambiguitate, calcaiul e achilean, ca referinta; deranjeaza si repetitia lui “poti”, aglomeratia de prepozitii; rima, pornita incrucisat in batalie in primele strofe, se ascunde, se chirceste, transformand catrenele in distihuri, de fapt) revenind, versul alb ascunde imperfectiunile descrise mai sus, e mult mai putin chinuitor si mult mai la moda, vi-l recomand | |
| = inima e ușoară | Dorina Maria Harangus [07.Nov.05 17:46] |
| Daniel, îți mulțumesc pentru analiza detaliată, pentru observații și pentru sfaturi, voi ține cont de ele în viitor. Doar un mic amendament, inima nu e de tonaj greu din contră e cea mai ușoară : "eu nu simt nimic, acum ai aflat?" în rest îți respect punctul de vedere pentru că e bine argumentat.Îți mulțumesc încă o dată. | |