| = ochii de cicoare | Monica Manolachi [10.Dec.18 14:27] |
| Iată un articol interesant despre câteva stereotipii ce gravitează în jurul etniei rrome. Ai pus accent pe lipsa de informare, pe dezinteres și pe faptul că filmul ar putea să fie sursa de înțelegere a unor lucruri. După părerea mea încă nu au fost filmate filmele care ar spune adevărul despre țigani. Este interesant că ai adus în discuție experimentul din America și ai analizat cele două filme. Ar mai fi multe de spus încă. Este un subiect actual. Nu mare mi-a fost mirarea când am vazut azi pe prima pagină a ziarului Libertatea figura lui Băsescu trucată astfel încât să pară că e un african get-beget. Interesant cum se încearcă transmiterea unei idei prin aplicarea unei măști pe zâmbetul cuiva care are autoritate în stat. De ce e nevoie de asta? Eu ca om obișnuit nu pot să-mi dau singur seama de unele lucruri? Trebuie să vină o autoritate să-mi arate cum stau lucrurile? Se pare că da… Am să-ți las și eu aici cuvânt despre ce am aflat în toamna anului trecut. A avut loc la Facultatea de Limbi Străine prezentarea unui film documentar despre cum și-au mai trăit viața țiganii întorși de la Bug. Printre cei prezenți s-a aflat și Constantin Ion, un bătrân țigan subțirel, cum vezi adesea prin unele sate de câmpie. Avea nouă ani când familia lui și alte sute de persoane din peste treizeci de sate românești au fost duse în lagăre lângă Bug, din ordinul armatei germane. Dintre ai lui plecaseră opt persoane și s-au întors doar trei: el, tatăl și un frate. Cercetătoarea care s-a ocupat de subiect timp de mai bine de zece ani a luat inițial legătura cu un profesor de istorie de la Facultatea de Istorie care nici nu avea habar de masacrul de la Bug. În schimb, când a ajuns în satele de rromi și a început să discute cu tinerii, ei fiind mai deschiși la dialog, a fost nevoie ca aceștia să-și roage îndelung bătrânii pentru a afla mai multe: „Ai uitat, bunico? Hai spune că n-ai uitat. Nu mai știi cum ne povesteai?” Copii știau ei înșiși pe de rost povestea și ei au transmis-o mai departe. Când li s-a spus că ar putea fi despăgubiți, inițial bătrânii au evitat să-și arate actele, unii dintre ei temându-se chiar și acum că ar putea fi duși iar în lagăr. La atâta vreme încă se tem să vorbească. Filmul documentar intitulat „Hidden Sorrows” (mi se pare că a rulat și la Realitatea TV) este dedicat țiganilor nomazi care în 1942 au fost amăgiți că vor fi duși în Transnistria pentru a fi împroprietăriți. Mii de familii au fost urcate în tren și duse peste graniță. Nu aveau voie să aibă decât un bagaj de cinci kilograme. Abia când au ajuns la Nistru au aflat de la localnici ce li s-ar putea întâmpla. Mulți au murit de boală, nu mai aveau haine, mâncau iarbă. Nu aveau voie să părăsească zona de lucru în care au trăit mai bine de un an. Țigăncile ghiceau în cărți rusoaicelor pentru a primi în schimb de-ale gurii. Ion își amintește că cineva fusese împușcat pentru că a fost prins cu un cartof în mână. Mânca. Unii au fost aduși în așa stare încât mâncau și carne de câine și de mort. Își amintește cum a murit mamă-sa, cum erau scoși din casă doar pentru a fi bătuți. Își amintește cum câinele mușca din mama tatălui său. Femeile se murdăreau pe față pentru a părea mai urâte în fața soldaților. În filmul documentar, o bătrână își amintește cum era lovită cap în cap de o alta. Cealaltă a murit cu sânii tăiați. O altă femeie își amintește de o alta care ar fi spus: dacă mi-ai omorât tot neamul, împușcă-mă și pe mine, pentru că nu vreau să fiu cu tine. Lucrurile se înrăutățeau din ce în ce mai tare. Ion povestea că soldații români primeau ordin să-i execute pe țigani, iar dacă erau împotrivă, riscau să fie executați. Din toți câți au fost duși la Bug, doar vreo două-trei sute s-au mai întors. Au plecat pe jos. De multe ori îi lăsau pe cei dragi la marginea drumului. O altă bătrână povestește în documentar cum mamă-sa o ruga să n-o lase în drum și ea, mică, o trăgea de mâini, de picioare. Până când n-a mai fost nevoie. Un bătrân își amintește că l-a găsit pe tată mort, cu gura plină de zăpadă. Drumul spre casă a durat circa trei luni, deși au mers și cu trenul. Când oprea trenul, se ascundeau sub el. Din experiențele acestea s-au născut cântecele. Ioane, Ioane / Gurița mă doare / Tot strigând Ioane / Ioan nu răspunde / Că n-are de unde. Sau: o maică bătrână cu doi dinți în gură mergea și plângea pe cine vedea tot îl întreba poate ați văzut pe-aici un voinic cu obraji de floare și ochi de cicoare? Ochi de cicoare! Așa cânta una dintre bătrânele intervievate. Și ce să mai credem dacă în cele câteva zile în care au fost lipite afișele care anunțau proiecția filmului și dezbaterea pe marginea lui au apărut zvastici pe chipul bătrânei din afiș, iar pe orar a fost scris mare „moarte țiganilor”. De parcă n-ar fi murit destul. Bineînțeles că nu se știe cine a fost. Și ne aflam într-o facultate de limbi străine unde se presupune că ar exista toleranță. | |
| = De gustibus... | Eugen Galateanu [10.Dec.18 14:27] |
| Nu există problema rromă. Există doar prostii în capul unora care vor să obțină cât mai multe avantaje (a se citi pomeni) de la stat și de la UE. Țiganii n-au fost discriminați niciodată- după Antonescu. Singura , marea, majora problemă este respectarea legilor .Și la acest capitol păcătuiește minoritatea rromă și iubitorii de rromi. Legile sunt aceleași pentru toți- când se va înțelege acest lucru vom discuta altfel. Discriminările pozitive sunt doar o cale extrem de greșită- care nu a dus nicicând la rezultate.În plus,unii rromi mai sunt și nesimțiți -târând țara prin fel și fel de panorame.Toate comisiile pentru nediscriminare sunt instituții stupide- plătite din banul contribuabilului- pentru ce ? Există rromi perfect integrați- și există rromi asociali care trebuie pedepsiți. Nici o comisie nu ar trebui să mă convingă pe mine, patron român să angajez pe cine vrea mușchii ei- pe banii mei. Se încalcă un drept fundamental. | |
| = "nu este problema mea" | Radu Ionuț [09.Mar.06 07:33] |
| ar fi sunat mai bine decat "nu exista problema rromilor", domnule galateanu. problema rromilor exista si, fie ca ei sunt cauza, fie ca nu, ea nu se rezolva impuscandu-i, sau inchizandu-i. nu sunt destule resurse si inchisori pentru a-i urmari pe toti si a-i inchide pentru gainarii. indiferent ca spuneti ca sunt nesimtiti, sau ca sunt o problema, din noua ajungem la "ceva trebuie facut". chiar si incercand sa privesc din perspectiva dvs., nu inteleg de ce sunteti anti, ce daca storc bani de la UE, doar nu storc de la dvs. poate ne rezolva UE problema asta inexistenta. si rromii reprezinta in primul rand o problema sociala, nu trebuie uitat ca populatia de etnie rroma are o rata a natalitatii extrem de ridicata in raport cu cea a romanilor. unde credeti ca poate duce situatia actuala in cativa ani, daca e sa o ignoram si sa ii facem nesimtiti? cat despre sanse egale... nu exista rromi perfect integrati, va pot garanta asta (exceptand cazurile in care isi ascund cu grija obarsia si au o culoare a pielii care sa nu ii tradeze), ei nu vor fi niciodata feriti de prejudecatile celor din jur, oricat de egali ar fi tratati intr-un mediu restrans oarecare. sau, va referiti, cand spuneti integrare, la incadrarea lor in campul muncii ca si maturatori, integrati perfect in viata de noapte, cand nu ii vede nimeni, decat, poate, tinerii elevi de liceu imbibati cu alcool si cu privire impaienjenita de droguri? va citesc articolele, si observ in toate aceeasi nota ca si in comentariul de mai sus. strigati problemele acestei "tari urat mirositoare, de mana a doua" in gura mare, aruncati cu noroi in stanga in dreapta, dar refuzati dialogul cu cei ce propun solutii, declamati mizeria si propuneti revenirea la un sistem ce a adus romania in pragul falimentului in toate domeniile. dar oricate taste s-ar apasa si biti si neuroni s-ar pierde in paienjenisul internetului, nu poti sa schimbi mentalitatea unui om obosit de viata si sictirit de tara a carei limba o vorbeste. | |
| = . | Alexandru Dan-Alexandru [09.Mar.06 07:33] |
| hai sa fim seriosi, nu zic ca n-or fi tigani cinstiti, dar eu de ce nu intalnesc decat specimenele opuse? exemplu la liceul la acre invat (colegiul national gheorghe rosca codreanu) este un tiganas de clasa a 6-a care nu respecta nimic in pauze, care se ia de toata lumea, sare la bataie la toti. daca cineva se atinge de el, vine imediat taica-su si il taie pe cel care a facut asta (nu e poveste, lucrul acesta chiar s-a intamplat). daca vine vorba de exmatriculare, sare imediat partida rromilor: DISCRIMINARE! astia nu cunosc sensul acestui cuvant. discriminarea presupune sa ii iei din drepturile egale pt fiecare, nu din drepturile pe care si le asuma fiecare, rivilegiat. plus ca, tot despre exmatriculare fiind vorba, conducerea sta cu frica in san. inca ceva important ce nu ai subliniat: frica romanului de tigan. ma revolta ca romanului trebuie sa ii fie frica de tigan. cand intalnesc un rrom ma comport (,) ca cu fiecare alt om nou. dar de ce el este cel care trebuie sa dezamageasca la 100% din cazuri? , | |
| = ingrijorare | Prodan Ofelia [09.Mar.06 09:56] |
| L-am avut profesor pe dl Catalin Zamfir si multa vreme i-am privit cu simpatie pe tigani.Am stat de vorba cu ei, le-am ascultat muzica si chiar am incercat sa le invat limba. Au cateva obiceiuri traditii frumoase care ar trebui pastrate. Dar eu, actualmente locuiesc intr-un oras vecin cu un sat de tigani si am vazut cum au evoluat treptat, cum s-au transformat in rau.Cativa au ramas neatinsi de fobia luxului mutat in fosta saracie.Banii provin din furturi de masini scumpe, orice tigan care se respecta are Mercedes sau Audi sau mai stiu eu ce,si nu reclam decat felul in care l-au obtinut.Ce mai reclam nu e discriminarea notorie ci faptul ca de la furt si escocherii,trafic cu persoane, inselatorii au trecut direct la amenintari cu moartea,mutilarea, violul. Asta in conditiile in care in orasul nostru nimeni nu a pus o zvastica deasupra lor.Vorbesc acum in numele celor care acum au ajuns sa se teama.Ce s-a intamplat, da fapt? E o problema ca s-a ajuns aici, e o ingrijorare.Nu mai poti vorbi de discriminare ci de frica.Trebuie reevaluate studiile si privite din diverse puncte de vedere, deasemenea trebuie mers si pe cazuistica. | |
| = Ar fi timpul sa renuntam la naivitati... | Ela Solan [09.Mar.06 11:32] |
| Daca tot vorbim despre integrarea rromilor ar fi bine sa-i intrebam si pe ei (nu pe cei care s-au erijat in reprezentanti ai lor) daca stiu ce presupune acest lucru si daca intr-adevar si-l doresc. Din pacate istoria recenta ne demonstreaza nu numai ca rromii - in majoritatea lor - nu-si doresc aceasta integrare - asa cum o intelegem noi - ci mai degraba opteaza pentru un fel de acceptare a lor neconditionata. Sa nu uitam ca pe vremea lui Ceausescu rromii au fost imprastiati teritorial, amestecati cu romanii, ajungand sa locuiasca in apartamentele din blocuri alaturi de acei asa pretinsi discriminatori. Am trait acest lucru si stiu ce spun. Am avut rromi in blocul in care am copilarit, in cartier, in scoala si chiar in clasa in care am invatat. Cine ii poate invata pe rromi ce inseamna civilizatia si ce presupune ea? Cine ii poate determina sa isi schimbe comportamentul, sa renunte la murdarie, vulgaritate, agresivitate, la incultura si ignoranta? Au avut ocazia sa o faca traind alaturi de noi, in aceleasi conditii, invatand in scoli alaturi de noi, dar nu au facut-o. Poate o mica parte s-a adaptat si au aparut asa numitii 'rromi romanizati' care intr-adevar sunt curati, ingrijiti si vor sa-si creasca "bine" copiii, adica sa-si faca baietii 'baieti de oras' iar fetele sa le marite cat mai bine. In ceea ce priveste cultura insa... Nu este nici timp nici spatiu pentru o dizertatie pe tema asta. Nu vreau sa fiu rea, vreau doar sa-i invit pe toti cei care pedaleaza pe ideea imposibilitatii integrarii rromilor datorita discriminarilor la care sunt supusi, sa iasa in strada si sa-i intrebe pe toti rromii pe care ii vor intalni daca vor sa renunte la agresivitate, vulgaritate, murdarie, ignoranta si - foarte important - la placerea de a parazita... Si sa nu uitam ca exista o alta problema, mult mai grava: vorbim despre 'discriminarea rromilor' si ne scapa din vedere 'tiganizarea romanilor'... | |
| = răspunsuri | Miriam Cihodariu [10.Dec.18 14:27] |
| Nu am timp acum să-mi lungesc prea mult comentariul, cred că e evident din textul articolului că sunt "de partea" Monicăi și a lui Radu. Îi sunt foarte recunoscătoare Monicăi pentru informațiile noi pe care mi le-a adus, sunt într-adevăr tulburătoare. Cântecul acela cu "ochi de cicoare" îmi amintește de versiuni asemănătoare ale "Mioriței" la aromâni, o altă cultură marginalizată care mă fascinează. Îi mulțumesc lui Radu pentru spiritul obiectiv și drept introdus în dezbatere. Pentru Eugen: nimeni nu te împiedică, pe tine ca patron român, să-l dai pe mâna justiției pe un țigan angajat care-ți face probleme și nici să angajezi un țigan care nu e cu adevărat calificat pentru munca pe care postul o implică. Dar atunci când refuzi să îl angajezi pentru dat cu sapa deși nu ți-a făcut încă probleme, și când acel job ar putea însemna salvarea pentru el și ai lui, e dincolo de orice calificativ. Oricât de înverșunat ai fi, nu uita că europenii te privesc pe tine exact cum îi privești tu pe rromi. Pentru Alexandru: și mie trei țigani au vrut să îmi fure telefonul în troleul 66, dar nu îmi schimbă cu nimic viziunea. Statisticile spun că există același grad de infracționalitate în rândul românilr cu același grad de sărăcie precum cel al majorității țiganilor. Pe de altă parte, am mers la un moment dat într-o casă care avea o inscripție pe poartă:"Reparăm bijuterii". Mi se rupsese un lănțișor și eram în liceu. Când am intrat mi-am dat seama că bijutierul și nevasta sa erau țigani, am avut o mică strângere inițială de inimă, dar apoi m-am gândit că păreau oameni de treabă și nu aveam ce să pățesc. Cât timp domnul îmi repara lanțul, am intrat în vorbă cu ei - inițial despre cățelul lor, care era foarte drăguț - apoi despre liceu, despre facultățile pe care le vizam, au fost foarte impresionați. Țiganca a început să plângă și să-mi povestească că era bună la școală și ar fi vrut să devină învățătoare dar părinții nu au lăsat-o. Mă admirau atât de mult încât nu au vrut să accepte plata pentru lanțul reparat și m-au pus să le promit că o să mai trec. Am mai trecut o singură dată, întâmplător, după vreun an, și m-au recunoscut. Au spus că eram singurul lor client român. Nu m-au lăsat să plec fără flori. M-am simțit prea prost pentru tratamentul de regină ca să mai trec și altă dată. Și încă ceva: dintotdeauna m-au fascinat cozile împletite cu panglici roșii sau cu bani de argint ale țigăncilor. Și, la festivalul de artă medievală de la Sighișoara, la care particip în fiecare an, întotdeauna am vrut să-mi fac și eu și nu am știut cum. Și atunci conștientizam și mai mult ruptura. Cam atât pentru acum. | |
| = ... | Prodan Ofelia [09.Mar.06 10:14] |
| revin cu un exemplu:anul trecut a venit un grup de englezi in oras la noi pentru a acorda sprijin si asistenta romilor discriminati.Din grup facea parte si o fata, care din nefericire a trecut printr-o experienta tragica: romii pe care venise sa-i ajute AU VIOLAT-O. | |
| = Punct | ioan peia [10.Dec.18 14:27] |
| "Iar multe dintre obiceiurile proaste pe care le au le-au căpătat împreună cu românii" Incorect! A se citi așa: unii români, slabi de glagorie, au copiat obiceiurile proaste ale țiganilor. Nicidecum "împreună". Țiganii fac tot ce le trece prin cap, fără nici un fel de reținere, în disprețul fățiș al oricărei reguli de bun simț social. Ei opresc mașinile luxoase în mijlocul drumului, stând la parole cu altă mașină umplută până la refuz cu țigani - șatră sui-generis! - oprită și ea în mijlocul drumului, iar tu, dacă ai proasta inspirație să claxonezi în semn că strada nu le aparține, se dau jos, nevricoși, de la volanul tupeului lor monumental, îți trag un pumn în parbriz și te gratulează cu următoarea semeție țigănească: "ce vrei, băi p..., te tai și te plătesc în bani"! Ei se proțăpesc înaintea unei cozi la care românii așteaptă răbdători, iar dacă protestezi, apar ca din pământ gășcarii de pe margini, de "etnie" romă și te pun la respect cu o trombă de insulte grosolane. Ei îți pun, în plin week-end, în care speri să te relaxezi un pic, megafoanele la maxim cu Minodora aia a lor sau cu nu știu ce Minune, de-ți vine să-ți tai venele instantaneu. Ei se fac că cerșesc, băgându-ți mîna-n buzunar cu sila, iar dacă îi dai un apeste ea, te fac ca pe albie de porci. Cu alte cuvinte, transformă subit rugămintea "neajutorată" în filipică socială de tipul: dă-mi, bă, de bună voie, că oricum îți iau eu cu sila, nașparliule! Ei trec pe roșu și dacă îndrăznești să nu oprești mașina, îți trag o dungă cu un cui peste vopsea sau îți trag un picior în stopuri de trebuie să te scârmi zdravăn ala buzunar ca să îți plătești neamipomenitul tupeu de a "jigni" un țigan aflat în exercițiul funcțiunii cotidiene. Ei cumpără pământuri, mașini de lux, își fac vile de prost gust și inundă lumea cu megalomania lor vulgară. Nu românii, care îi suportă cu stoicism. Dacă occidentalii sunt, vai, atât de preocupați de soarta lor și-i dă filotimia afară din casă, să-i ia frumușel în custodie și să-i cizeleze. Nu să-i vâneze pe unde sunt aciuați, la furtișaguri, și să ni-i trimită ramburs la reeducare, pe seama consumului nostru de răbdare seculară. etc. așa că... mai ușor cu obiceiuri căpătate "împreună". ei au fost și vor fi veșnice modele de comportament ștăbănesc, de mari scule cosmopolite, care au vad prin toate ungherele lumii acesteia. "Ce știe în general intelectualul român despre rromi?" Intelectualul român, fie face puseu romantico-literar, gen //"Hanu Ancuței", povestiri de-ale lui Voiculescu, de-ale Reginei Maria etc."//, fie înghite în sec și se străduiește să evite orice coliziune. Că e mai cuminte așa. "intelectuali rromi care se vor ocupa poate mai eficient de problemele cu care se confruntă etnia lor." Păi "intelectualii" ăștia rromi, după ce se mai luminează un pic și constată cam ce e cu drăgălașa lor de etnie, fug de rup pământul din corturile seminției. e o dovadă clară că, odată conștientizați, nici ei nu se suportă. "Un grup de foarte bine intenționați psihoterapeuți americani a mers în liceele din cartierele de negri cu o rată notorie de delicvență - gen Bronx - și le-a ținut tinerilor în formare discursuri puternic motivatizatoare pentru a-i încuraja să urmeze studii superioare, arătându-le ce pot face cu viața lor dacă fac acest pas etc. Efectul a fost următorul: o mare parte din tinerii negri din acele licee au urmat studii superioare" Acesta a fost un fragment foarte hazliu de povestire lirico-fantezistă, în care broasca se dă de trei ori peste cap și se transformă în Ileana-Cosânzeana. Nu cred o iotă. E o propagandă ieftină. La ce "facultate" au urmat studiile alea?!! "pentru a mai clarifica sursa confuziilor și extremismelor dihotomice de tot felul." "Confuzii" și "extremisme". Da, dar confuziile sunt țigănești și extremismele, deasemenea. Un țigan care zilnic îmi violează conceptul de om civilizat și mă agresează în propria mea casă, este un extremist sadea. Nu am văzut până acum un român oprindu-se măcar la poarta unnui țigan și cerându-i să se poarte omenește, riscând a fi în mare pericol pentru tentativa aceasta de chemare la ordine. Dar țigan care să intre în curtea românului și să-l amenințe că-l face pilaf, din ăștia am văzut cu duiumul! Acesta-i extremism, față de care suntem prea îngăduitori, din păcate. "Țiganii nomazi care își mutau corturile dintr-un loc în altul nici nu mai există astăzi." Nu mai există?? Vaaaai, nu mai târziu de vara trecută am văzut eu, cel puțin în trei locuri, țigani cu căruțele, la margine de sat, înspmăimântând sătenii cărora le șparleau de prin curte orătăniile. Idilic, nu? Mai-mai să-i trag o odă lirică pe tema asta! Ca intelectual de rasă ce mă aflu! "Ce am vrut să conturez prin acest demers, este ideea că populația și cultura rrome sunt realități mult mai complexe și mai bogate decât par pentru mulți dintre noi inițial" Despre populația rromă știm ce și cum, fără să vină mari specialiști de cabinet să ne spună nouă povești de adormit țâncii. Cât despre cultura rromă, aceasta e inconfundabilă: a furtișagului și a insolenței fără limite. Concluzie: ori autorul a vizionat numai filme idilice de spre țigani. Ori a citit numai cărți fanteziste. Ori e țigan. Punct. | |
| = mai e din aur? | ioan peia [09.Mar.06 11:32] |
| între timp am aflat că nu ești țigan/țigancă. ești poate doar naivă. se scuză. mi-a plăcut, în schimb, acest finish coronat: "romii pe care venise sa-i ajute AU VIOLAT-O." face toți banii! ps. apropo: ești sigură că lănțișorul ăla "reparat", cu florile de rigoare ca cireașă pe tort, mai e din aur? ia să te duci la un bijutier adevărat să afli! | |
| = deși... | ioan peia [09.Mar.06 11:33] |
| ... dacă mă uit mai bie, ești cam arămie!! | |
| = . | Alexandru Dan-Alexandru [09.Mar.06 12:02] |
| ce inseamna rata infractionalitatii egala? recunosc ca nu ma pricep, dara daca asta inseamna ca numarul de infractiuni comise de romani si rromi sunt egale, atunci te-ai contrazis singur: romanii sunt de 20 de ori mai multi decat tiganii, iar numar egal de infractiuni inseamna ca ca un tigan face 20 de infractiuni in timp ce un roman face una singura. deci tiganii sunt de 20 de ori mai "ilegali"! nu? , | |
| = cheltuială îngăduită | ioan peia [09.Mar.06 12:29] |
| înseamnă că țiganii ar trebui să se civilizeze singuri dacă le dă mâna, nu pe cheltuiala și nervii noștri. dacă nu, să se ducă de unde au venit. eu sunt născut aici, am strămoși aci, mosafirii nepoftiți care îmi intră încălțați, cu cizmele pline de noroi, pe covorul meu frumos, să facă bine să mă scutească. gangele încă mai curge. ar putea să se ducă acolo, eventual, să mai facă și câte o baie, din când în când. chiar dacă riscă a-și înmuia penajul. dacă, nu, dunărea e mare! pot să se înmoaie acolo și, eventual, să facă rost de câte o plută, să se urce pe ea și să se tot duuuuucă... suportăm noi cheltuiala cu lemnul prăpădit în felul ăsta! | |
| = problema delicata | ioana barac grigore [09.Mar.06 12:48] |
| "problema" rromilor este destul de asemanatoare cu cea a maghrebienilor in franta si cea a africanilor in state. Miriam, eseul asta este mai scolaresc putin. un fel de proiect-sinopsis de integrare...:) poate reusesti sa il aduci putin din condei catre cauzalitate. in felul asta nu ar mai fi senzatia ca cei care comenteaza zgandara statuia unui catel. incearca sa explici putin de unde, ce si cum, ca sa-i dai greutate! | |
| = False dileme, mari probleme | Eugen Galateanu [09.Mar.06 13:43] |
| În orice stat de drept, poți să fii negru, verde, lila cu pătrățele roșii- dacă respecți legile țării și plătești cu bani valabili (sau card) ești OK. Asta e cel mai simplu- și ușor de înțeles- și ar trebui să se realizeze și la noi. Nimeni nu are nimic cu rromii- atâta vreme cât respectă legea fără discriminări pozitive. Nu o respectă- la închisoare.Ideea că trebuie să-i protejăm- de ce ? Ideea că trebuie să tolerăm multiculturalitatea- OK atâta vreme cât multiculturalitatea nu înseamnă furt din buzunare. Unul din cei mai mari dușmani ai românilor- organizațiile de rromi- nu își fac curățenie în ograda proprie -dar strigă discriminare peste tot. Sincer, statul ar trebui să-i declare persoane non-grata pe toți rromii care umblă cu pâra la Bruxelles. Sunt și eu curios să aud un exemplu- real- de discriminare. Dacă există. Cât despre faptul că nu angajez rromi chiar dacă "le iau pâinea de la gură"- de când mă obligă statul de drept să fac ceea ce nu vreau cu banii mei ? E cea mai mare tâmpenie posibilă- și e o chestiune de stat fascist. A, vrei să-i angajez pe rromi- participă tu stat, plătește-le contribuțiile, micșorează-mi fiscalitatea- altfel îmi iau banii și plec. | |
| = naivitati | Tudoriu Dan [09.Mar.06 14:06] |
| Intr-adevar o problema arzatoare. Cred ca sunt niste naivi cei care cred ca programele de integrare vor rezolva problemele. Problema generala este ca Statul roman nu e in stare sa faca nimic nici pr planul integrarii nici pe planul coercitiei. Sa nu fim naivi. Programele de integrare sunt frectie la picior de lemn in lipsa puterii de coercitie a statului. Pentru ca nici un tigan nu e atat de prost incat sa se integreze atat timp cat el este foarte bine mersi in subsocietatea lui. De ce ar vrea el sa fie ajutat de aceste programe sa-si gaseasca o slujba daca poate sa fure linistit si sa traiasca peste nivelul de viata pe care i l-ar permite slujba promisa de respectivele programe. Pina cind tiganii nu or sa vada ca a fura, a viola , a bate pe ceilalti fara motiv, inseamna si o reactie din partea statului pe masura, programele de integrare sunt bani azvirliti pe apa simbetei. Pe de alta parte, cineva remarca ca programele acestea de discriminare pozitiva au o utilitate indoielnica, si intr-adevar curentul actual prin state cu traditie in astfel de programe este ca ele sa se restranga. Dupa ce anii 70-80 au fost ani de inflorire a astfel masuri intre timp s-au evaluat rezultate pe termen lung si s-a vazut ca rezultatul e foarte slab fata de efortul financiar si insotit de tot felul de fecte perverse (se remarca mai sus cresterea frustrarii sociale a unei astfel de categorii asistate. Si parerea mea este ca sunt niste cheltuieli inutile si ca programele generale de asistenta sociala sunt suficiente pentru cetatenii care chiar doresc sa se integreze in societate. Va las sa judecati doar un aspect. Dupa cum stiti romanii in general se chinuie sa dobindeasca cat mai multa educatie existind judecata comuna (nu comentez aici daca ea este corecta sau nu) ca prin dobindirea educatiei iti este mai bine in viata. Parintii in general fac eforturi disperate (uneori diproportionate cu bugetul familiei pentru a asigura o educatie cat mai buna progeniturii). Ce credeti ca e mai util pentru societate: sa sustin in continuare un copil cu bune rezultate scolare si caruia parintii, datorita situatiei sociale nu ii mai pot asigura la un moment dat sprijinul material, sau sa trag vesnic de un puradel care trece pe la scoala doar sa-si ia alocatia, si ajutoarele? Raspunsul pentru mine este evident ca daca e sa cheltui niste bani publici in vreo directie e sa-l sustin pe cel care a dovedit deja un interes pentru institutiile integrarii sociale si sa-l asist sa mearga pe acest drum. Aceasta nu e insa o chestiune de etnie ci doar de a vrea sau nu sa te integrezi. | |
| = ar fi | Prodan Ofelia [09.Mar.06 14:26] |
| o solutie ar fi o abordare etnometodologica printr-o integrare pe o perioada determinata de timp in grupul social respectiv, asimiland atat limbajul cat si diversitatea relatiilor de grup.E destul de greu dar putem avea astfel o perspectiva noua.Dar mai ales trebuie insistat pe cazuistica pentru ca sunt romi si romi, experiente si experiente...Iar apoi trebuie vazut totul in ansamblu.Si nu uita, tot ce s-a scris aici poate fi luat ca material de studiu.Abia apoi putem discuta concret si cu greutate.Si apropos mi-a placut Gadjo Dilo, dar tot am in minte realitatea cruda de langa mine.Dar poate spiritul stiintific invinge (sper sa nu fie ironie) | |
| = țiganii în Rusia | Ion Diviza [09.Mar.06 15:45] |
| Alaltăieri am urmărit pe programul rusesc NTV următorul subiect. Locuitorii orașului Arhanghelsk, având susținerea directă a primarului, au decis să deporteze cele 20 de familii de țigani care se stabiliseră în orașul lor. Rușii au adunat câte 50 de ruble de la fiecare orășean pentru a le plăti despăgubiri și a le cumpăra bilete la tren. Și n-a vorbit nimeni despre discriminare. Doar o băbuță, care activase în nu știu ce structură din domeniul asistenței sociale, a îngăimat ceva despre încălcarea drepturilor la locuință etc. Dacă se întâmpla acest lucru la București sau la Timișoara, avea să vuiască Europa... | |
| = de la Buhoiu citire... | Catalin Gaian -Konig [09.Mar.06 18:58] |
| "...eu m-am ramolit dar nu o sa recunosc niciodata lucrul acesta pentru ca filmele documentare pe care le-am "nascut" nu ma lasa !" Dane asa este, ai o memorie mai buna ca a mea eu am imbatranit extrem de mult...m-am ramolit, dar cursurile facute in 1998 nu ma lasa,trebuie sa ne auzim si sa ne vedem...neaparat...poate la cenaclu ? In alta ordine de idei aceea legata de articolul tau ...am uitat sa te salut "haves bahtale" chiar daca nu suntem din etnie eu ii cunosc cat de cat, am lucrat cu ei, cei de la "Partida Romilor",noua luni la emisiunea "De-a Alba Neagra" Sunt multi dintre ei oameni cu o cultura de invidiat,multi veniti, direct din cort, sau din familii de mestesugari si lautari, dar cu care "am castigat" nenumarate ore de incantare(povestiri adevarate, trairi imediate, multe datorate "tiganiei majoritarilor", sau a celor 800 de ani de istorie chinuita. Am umblat in cele noua luni prin comunitatile rome din:Galati,Braila,Constanta,Craiova,Mures,Cluj,Calarasi....unde am trait experiente demne de amintit si bineinteles de neuitat ! Sa-mi dai un semn de viata, te salutez ! [email protected], 0722 56 23 89 | |
| = pt Dan Tudoriu cu ale lui naivitati | Catalin Gaian -Konig [09.Mar.06 18:26] |
| "de la buhoiu citire" este de la Catalin Gaian, coleg de la acad.de jurn. | |
| = dialog... | amirpur shantinagar [11.Mar.06 15:07] |
| iata un discurs al unui "european" care vrea sa intre in europa unita si nu mai departe decat anul viitor sa razi si sa plangi...domnule ioan peia ...daca te uitai putin indarat si te urcai putin in arborele genealogic al distinsei tale familii ai fi constatat ca si in venele matale albastrite curge nitel sange de tigan (a se vedea numele pe care cu fala il porti)..de...ti-ai vazut sacii in caruta ...ce.ti pasa de altii...(e culmea...fenomenul acesta s-a mai intalnit: karajan marele dirijor ai carui bunici erau macedoneni romani negustori cinstiti aciuati in austria ...recunostea ca are strabuni "greci" (altul cu sange albastru) dar asta nu l-a impiedicat sa se inscrie in partidul national socialist sectia tineret ca era tanar ...daca era batran se inscria la batrani si rusinea de mai apoi i-ar fi fost si mai mare) sa nu fie ! caci daca e asa nu esti demn de origini..."eu sunt nascut aici am strmmosi aici..etc etc...inceput de compunere la nivel de clasa a patra in anii de glorie ai comunismului...barbat cu sensibilitate de poet sa ai asemenea sentimente primitive la inceput de mileniu trei cand un om civilizat ar trebui sa vada lucrurile dintr-o alta perspectiva...ia sa fi dumneata fiul unui tigan cu multi copii (familia e binecuvantare de la Dumnezeu indiferent in ce neam nu-i asa?...) sa nu ai un petic de pämant...(pentru ca in toate cele patru sau cinci reforme agrare de la cuza incoace tiganii nu au existat...sä-ti faci casa pe un loc viran la margine de sat ...batut de vanturi din toate partile fara apa fara canal fara curent electric...sa presupunem ca.ti faceai lectiile la lumina lampii alaturi de alti frati...pe coltul unei mese unde mama ta mai framanta si aluatul pentru azima de paine pe care o facea fara drojdie si fara ulei...esti destept "tiganii au mintea odihnita" asa zicea un prof de geografie shucarit ca "puii de cioara" invatau mai bine decat chiar odraslel lui...ai terminat liceul printre primii...te iubeau toate gagicile ca erai altfel (femeile tin pämantul acesta) itzi cauti de lucru chiar daca ai vrea sa studiezi mai departe...frati multi familie mare parinti necalificati nu-si puteau exercita meseriile lor ancestrale)...remuneratia...dupä buget...micä...numeni nu te angaja pentru ca erai tzigan erai "negru" si aveai mandria sa spui ca esti tigan chiar daca bacalaureatul l.ai luat cu 10 ...ei bine nu primeai nici un post...il primeau tot bastinasii chiar daca au trecut prin scoala ca vai de ei...atunci te duci la facultate in sparanta ca la alt nivel oamenii gandesc altfel...te inscrii oriude...intrii fara probleme pentru ca e multa lume bruneta prin sali numele tau suna pur romaneste...(petre nicolae spre examplu) intri firesc intr-o facultate cu locuri putine si concurenta ucigatoare...nici nu bagi de seama.."tiganii au mintea odihnita"...si ca sa nu patesti ca prima oara dupa liceu...te dai roman cu origine sanatoasa...interzici parintilor sa te viziteze si pe frati ii intalnesti in ascuns...esti din nou cel mai bun...ai numai gagici blonde cu ochi albastrii...ele femeile nu au prejudecati de acestea asa cum au barbatii care isi apärä raul ramul si se tem de amestecarea sangelui...ele dimpotriva cu instinctul lor genial stiu cu cine se fac copii sanatosi frumosi si i nteligenzi...asa...te insori cu o fata de familie buna...aristocrata daca se mai gaseste...iti faci familie si taci...daca vrei ca sotietatea sa te aibe in continuare ca membru de care se mandreste...iatä domnule poet ian peia un mic scenariu in care are as fi vrut sa te vad rolul principal...nu scriu mai departe pentru ca tare ma tem ca o sa ajunga textul meu la offtopic si-l scriu degeaba...dacä insa apare unde trebuie...promit sa continui...si evident daca cineva va citi aceste randuri fara a se simtii jicnit... p.s.eu nu sunt tigan...asa ca vorbim de la "egal la egal" | |
| = Răspunsuri | Miriam Cihodariu [11.Mar.06 16:33] |
| Nu am cum să vă răspund tuturor, dar sper că voi reuși să "acopăr" tot ce mi-am propus... Celor care au fost de partea mea sau nu, dar au susținut opinia pe care au adoptat-o într-un discurs-dezbatere elocvent "open-minded" le mulțumesc. Apropos de naivități, eu cred că aici se înscrie orice extremism(de la idealismul liric, pe care l-am criticat și în articol, și până la o viziune tipică de liceean incult din marea metropolă). Naiv este a vedea o singură fațetă. Exemplele concrete de infracțiuni pe care mi le puteți da(gen niște țigani au violat o fată) mi se par puerile. Nu sunt și atâția români sau europeni care violează fete? Ofelia, îmi pare rău că o singură experiență te-a făcut să-ți schimbi o părere greu de construit și de păstrat, cu tentația meschinului pândind peste tot. Apropo - românii au violat o studentă dintr-un grup de tineri japonezi care au venit anul trecut să îi ajute să-și scoată nămolul din case la inundații. Coincidență? Ai dreptate când spui că o abordare ca lumea trebuie să fie integratoare, holistă: să înglobeze mai multe metode, viziuni...puncte de vedere... nu există o rețetă bună de aplicat pentru toți rromii - unii au locul direct în închisoare, alții la un loc de muncă pe care îl merită dar nu-l au și alții în școli. Domnule Catalin Gaian -Konig, îmi pare bine că s-a găsit cineva care să îmi susțină teza vorbind dintr-o experiență întemeiată, nu vorbind prostii din auzite sau din clișee ingerate pe de-a-ntregul. Ioana, mulțumesc pentru bunele intenții și sfaturi, dar voi lăsa acest articol nemodificat. Am spus tot ce aveam de spus pe acest subiect. Am sufletul prea greu de multe dintre răspunsuri care, sincer, m-au șocat, ca să reiau demersul. Spun că am fost șocată pentru că nu credeam că astfel de opinii pot fi întâlnite în rândul unor oameni elevați. Credeam că ele sunt doar vocea unor cizmari cu 4 clase. Dar se pare că soarta ne rezervă multe surprize...în această privință cu adevărat am fost naivă. Alexandru, rata infracționalității nu se modifică datorită numerelor. E un raport. Și oricum, numărul de români aflați într-o stare de sărăcie echivalentă cu cea a majorității rromilor este egal cu numărul acestora. Domnule Ioan Peia, până recent vă admiram enorm. Încă nu pot să înțeleg cum un om ca dumneavoastră poate avea asemenea idei. Unde ați crescut domnule Peia?... În orice caz, mă mărginesc la a spune că un om care înțelege printr-o dezbatere un atac grosolan la persoană nu are dreptul să comenteze nimic în legătură cu nivelul de civilizație al altora. Punct. Amirpur, mulțumesc pentru înțelegere și un dialog civilizat și distins. Toate cele bune tuturor, (inclusiv domnului Ioan Peia) Miriam. | |
| = pictura | amirpur shantinagar [12.Mar.06 04:35] |
| miriam poza cu cele trei tigänci e superbä...parca e un paul gauguin agiornamento... | |
| = Desi o negam, exista o discriminare a rromilor | Pandele Maricica [13.Mar.06 13:36] |
| Eu cred ca exista discriminare legat de rromi, cu toate ca nu dorim sa o recunoastem. Pe de alta parte, sunt si rromi care, cu adevarat fac mult rau... Nici acest lucru nu trebuie negat. Am intalnit cazuri care m-au ingrozit. Rromii sunt oameni, la urma urmei si ar trebui tratati ca atare. In functie de comportamentul fiecaruia. Si daca, asa cum remarcai, draga Miriam, europenii nu ne accepta, ar trebui ca macar noi sa dam dovada de mai multa intelegere. Textul cred ca prezinta foarte bine problema rromilor, fara a uita ca, totusi, unii din membrii comunitatii exagereaza putin: cazul lui Adrian Copilul Minune - cred - care, pentru ca voia sa participe la festivalul de la Mamaia cu manele si nu cu muzica usoara, i-a acuzat pe organizatori ca l-au refuzat datorita faptului ca e tigan. | |
| = amirpur, maricica | Miriam Cihodariu [14.Mar.06 21:04] |
| Amirpur, imi pare bine ca a remarcat cineva poza cu tigancile. Sunt foarte entuziasmata ca am gasit-o, mi se pare foarte expresiva. Maricica, ai dreptate. Este exact ce am sustinut si eu. Faptul ca de acest semi-handicap (interpretat ca privilegiu - vezi ce ziceam de discriminarea pozitiva) se profita peste limita uneori - asta tine de natura umana. Asa facem cu totii, nu doar tiganii. Multumesc pentu trecere si va mai astept. Miriam. | |
| = foarte reusit articolul | Stancu Ciprian Cosmin [14.Mar.06 21:31] |
| Miriam, este un text atat de documentat! Reusesti sa prezinti si sa intuiesti toate aspectele acestei probleme - si stiu ce spun, eu studiind problemele de Asistenta Sociala - intr-un mod sensibil si doct. Am inceput sa-mi exersez in ultima vreme scrierea eseurilor, mi-ar placea sa pot scrie la fel de bine ca tine. Te voi mai citi. P.S: trebuia sa te astepti la unele reactii badarane prin tema delicata - pentru multi - pe care ai atins-o. Intoleranti si isterici se gasesc si la cele mai inalte niveluri, uneori. Mult succes, abia astept sa mai introduci texte. Cu admiratie, Cosmin. | |
| = cosmin, | Miriam Cihodariu [14.Mar.06 21:35] |
| Multumesc pentru apreciere. Te mai citesc. | |
| + aaa | Cosmin Dragomir [15.Mar.06 12:52] |
| aha, și eu mă credeam articolarul lui Pește. uite aici un exemplu beton, de tratare de subiect. Și felicit nu numai autorul ci întreaga pleiadă de comanmtatori lucizi și care dau dovadă de un simț obiectiv, așa cum ar și trebui. Să vă spun o poveste. Prin 96, eram cu tata, care e pictor, în LIești, un sat din Galați, unde părintele meu pusese mîna pe o lucrare grasă. avea de pictat, mîzglîlit vreo 10 palate țigănești. am băgat imitație de marmură și furnir toată vara pe bani frumoși. Rromul are o tradiției la care ține, pe care a modernizat-o la suprafață dar nu răstălmăcit-o așa cum afcem noi. Au o concepție diferită, o altă mentalitate, un alt ritm de viață și alt etalon de valori. Problema noastră a tuturor celor care etichetăm lapidar rromii stă în ușțurința catalogării în necunoștință de cauză. știm cu toții, suntem atîțai analiști în țara asta că mă mir cum de mai există și alte munci. aș vrea să pot scrie mai mult, dar, o tratare a subiectului, dintr-un alt unghi va face obiectul unui articol personal. Miriam bravos. | |
| = Cosmin, | Miriam Cihodariu [15.Mar.06 20:12] |
| merci beaucoup...pentru apreciere. Te mai citesc, Miriam. | |
| = Discriminare etc. | Cristina Andrei [16.Mar.06 10:42] |
| Nu m-aș grăbi să idealizez etnia rromă, dar nici să o judec în masă ca fiind o tară a societății. Cred că discriminare există, dar fenomenul discriminării este mult mai amplu, există categorii sociale întregi care suferă de discriminare din cauza vârstei, a sexului, a rasei, a religiei sau naționalității. Mai cred că foarte mult contează sărăcia în care sunt aruncate masele, cu tot cu rromi, dar și dezinteresul tuturor vizavi de toți, în condițiile unui individualism acerb. Lumea s-a înrăit, noi toți ne-am înrăit, rromi și români deopotrivă. Faptul că rromii s-au “obrăznicit” azi nu e relevant, adică nu este în mod special relevant pentru etnia lor, pentru că toți ne-am “obrăznicit” în aceeași măsură. Adică: găștile de golani români fac tot atâta rău ca și cele de golani țigani. Românii fură în aceeași măsură ca și țiganii. Etc. Prin urmare, cred că trebuie umblat undeva la aspectele de apartenență socială, nu etnică. Există tendința de a îngrămădi răul numai într-o parte, recte spre marginea societății, de orice etnie ar fi aceasta. Dar, să nu uităm, totuși: “peștele de la cap se împute”. “Coada” societății suportă consecințele firești ale putreziciunii de sus. Iar la mijloc există o masă inertă, prea obosită ca să gândească, prea sictirită ca să acționeze, prea sătulă de propagande și prea preocupată să facă față unei vieți care cu greu îți permite să mai ai și idealuri înalte, să te preocupi de binele general. Așa că tendința generală este: fiecare cu treaba lui. Inclusiv rromii. Dacă ei și reprezentanții lor nu conștientizează că trebuie făcut ceva, dacă ei și reprezentanții lor nu fac ceva, să fie sănătoși și să-și asume urmările. La fel și alte categorii discriminate. Astfel ajungem să constatăm importanța artei datului din coate – vezi exemplul de mai sus al lui Amirpur, care ar putea fi intitulat “Cum ar trebui să dea un rrom din coate ca să ajungă sus” – dar și a proverbului “cine poate, oase roade”, adică, domnule, se descurcă fiecare cum poate și la revedere. În altă ordine de idei, cei “de afară” care vin să ne dea ei lecții despre integrarea minorităților etc. să se uite mai întâi în ghetourile lor, unde și-au “integrat” propriile minorități. Cât privește acel “atac grosolan la persoană” :(( care te-a deranjat, crede-mă că nu reprezintă culmea, se poate și mai rău, te asigur; ai scăpat ușor :)) Numai bine, | |
| = și dacă... | Cosmin Dragomir [17.Mar.06 12:52] |
| ...scriam de rău mă mai citeai? | |
| = cristina, cosmin | Miriam Cihodariu [18.Mar.06 20:52] |
| Cristina, ma bucur ca suntem pe aceeasi lungime de unda. Imi place mult cum scrii, deocamdata nu am avut timp sa aprofundez(valabil si pentru Cosmin) am vazut la ce te refereai (domnul galateanu) si nu stiam ce sa cred pana cand nu am vazut textul "Stupid nigger". Apoi mi-a fost totul foarte clar. Sunt alaturi de tine. Cosmin, daca nu te-as aprecia pentru ca ai foat mai critic la un text de-al meu as fi bigota. Acum depinde ce intelegem prin critic: daca e la modul constructiv sau e o critica grosolana, de bascalie. Dar am facut uneori exceptii si pentru cei care sunt criticii din a doua categorie - inca apreciez multe texte poetice ale domnului Peia. Fireste, daca in loc de poezie, ar vorbi in domnul Peia persoana rational-intelectuala si ar incerca sa scrie articole, nici macar nu m-as obosi sa le citesc. Dar cu tine e alta poveste. tu mi-ai facut impresia unui tanar inteligent si analitico-lucid in demersurile tale de descriere sau acuzare a lumii sociale si a animalului social. Asta merita citit in continuare, chiar daca se intampla ca uneori sa nu fiu la inaltimea standardelor tale(atunci cand imi faci cunoscut acest fapt intr-un mod politicos). Avem cu totii zile mai bune si mai proaste - de aceea eu incerc sa public pe site foarte rar - doar cand sunt sigura ca ceea ce am scris e bine. Cu prietenie amandurora, Miriam. | |
| = :d | Cosmin Dragomir [21.Mar.06 09:46] |
| am stadarde...din pacte nu sunt atit de autocirtic pe cit de critic. o alta problema a mea, la care ar trebui sa lucrez, este aciditatea, care de multe ori este prost inteleasa... sunt doar transant si mai rara ostentativ. dar asat e de off topic. eu am pus intrebarea precedenta, din joaca, si poate pentru evidentia o anumita stare specifica sit/urilor culturale, aceea de subiectivism vindicativ. comul era pentru toata lumea, era retoric. Mersi, si continind in identitatea virtuala, ne citim in continuare | |
| = semn de viata | matei ghigiu [26.Mar.06 12:56] |
| ...ma intrebai mai demult, in subsolul unui poem, daca ne mai poate salva ceva... da, exista cevauri care ne mai pot salva; altfel nu am mai fi aici, respirand. (am raspuns tardiv cred la intrebarea ta retorica, dar... asa sunt eu, raspund cand mi-aduc aminte). e ok articolul. ar trebui sa stim mult mai multe despre discriminare in general si despre toleranta. imi aduc aminte ca anul trecut am avut si eu o discutie cu catalin zamfir la el in birou pe tema asta. ne propusesem chiar sa facem un proiect in comun. sper sa il mai putem face. eh... hai ca vorbesc ca un batran:) uite, iti las mailul meu, poate mai schimbam acolo cuvinte. nu-mi place sa ocup fara rost spatiul public :) [email protected] | |
| = Inca nu e tarziu | Brière Maria [02.Apr.06 11:04] |
Citind comentariile unora dintre compatrioti la articolul despre rromi, am un sentiment ciudat de jena, amestecata cu vina pentru ca imi amintesc de mine inainte de a cunoaste civilizatia occidentala. Eu gandeam asemanator in ceea ce privea aceasta categorie de romani, etnia rroma. Pentru ca sunt romani, exact ca noi, cetatenia si-au obtinut-o prin nastere si nu recent, asta s-a intamplat acum cateva secole. In buletinele de identitate, in pasapoarte, in certficatele de nastere si in societatea romaneasca ei sunt romani . De ce atunci ceilalti simt, gandesc si spun "noi, romanii" si "ei, rromii" sau, mai putin elegant , "tiganii"?! Ajungand in Occident, nu-ti dai seama si spui cu atata dezinvoltura ca rromii nu sunt romani! Afirmatia ta socheaza, insulta inteligenta si bunul simt, iar tu nu esti capabil sa intelegi ce ai facut, pentru ca tu asa ai trait, cu aceasta atitudine fata de "tigani": i-ai privit dintotdeauna cu neincredere, i-ai ocolit in toate sensurile, de cate ori aparea posibilitatea unui contact, schimbai directia, faceai calea-ntoarsa sau , daca nu aveai de ales, ramaneai vigilent pe toata durata intersectarii. Mama , bunica, toti cei dragi ti-au spus adesea "atentie la masini, la caini", iar, din cand in cand, "la tigani"! Ce li se reprosaza adesea romanilor de etnie rroma este ca nu vor sa se integreze! Unde ? Majoritatea parererilor despre ei anuleaza din start orice intentie si, mai grav, condamna inca alte zeci de generatii la modul de viata care li se imputa: parazitismul, infractionalitatea , lipsa de civilizatie etc. Este ca si cum ai invita pe cineva sa ia loc, intr-o sala mare, dar nu pe scaunele libere, iar apoi i-ai cere socoteala ca de ce s-a asezat pe jos, in gunoi. Occidentul nu ne confunda deloc, asa cum se spune peste tot, cu "tiganii" , ne confunda , in schimb, cu noi insine, cu rasismul si lipsa noastra de toleranta. Lizuka | |
| = cosmin, matei, maria | Miriam Cihodariu [07.Apr.06 12:51] |
| multumesc pentru trecere si pentru aprecieri. Lizuka, mai bine mai tarziu decat niciodata. | |
| = Un articol bun. | GHETE EUGEN [22.Feb.10 00:39] |
| Scuze ca scriu asa tarziu despre acest articol dar trebuie sa recunosc ca opinia postata de Miriam Cihodariu este justa si realista si surprinde bine ceea ce se intampla zi de zi in Romania pe acest subiect. | |
| = miriam cihodariu-felicitari | Nache Mamier Angela [22.Feb.10 13:24] |
| un studiu care mi-a mers la inima de altfel problema rromilor ma preocupa de câtva timp si am scris o carte de poezie care le este consacrata sunt poporul paria al europei ,prea putin cunoscut ,înteles si respectat ,cel mai sarac sunt foarte fatalisti si nu au alta solutie decât de a-si strânge rândurile ,a trai izolati ,secreti cu frica în oase hitler le-a facut mult rau si fiecare familie are ceva de zis de unul de ai lor care a fost deportat ,ucis si habar nu au ca ar putea fi despagubiti tony gatlif a realizat un nou film inspirat de periplul acestora multi au regasit nomadismul ,dar adesea acesta se reduce la cersit si la o viata nedemna ascunsi prin padurile europei care nu îi suporta cei pe care i-am întâlnit pe aici doresc sa munceasca ,sa scolarizeze copiii ,adesea îmi spun ca erau mai bine în românia acest studiu dovedeste ca românii nu sunt rasisti si ca majoritatea a înteles ca trebuie sa fie toleranti fata de acesti tigani care au dreptul de a-si cultiva traditiile ancestrale sunt pe undeva un popor european ,liber, care va trai de acum înainte fara frontiere,caci în mare parte au nomadismul în sânge | |
| = *** | Antrei Kranich [22.Feb.10 14:14] |
| intamplarea face sa lucrez intr-o zona din bucuresti cu multa populatie rroma, ce se indeletniceste preponderent cu afaceri dubioase, de la masini furate la bordeluri si alte cele. pe de alta parte, de 3 ani si ceva, de cand lucrez aici, nu am avut niciodata vreo altercatie cu ei. asta si pt ca de obicei campurile in care opereaza banuiesc ca nu sunt aceleasi cu cele in care locuiesc. in fine, problema e urmatoarea. desi am auzit de tot felul de cazuri, iar la unele am avut ocazia sa fiu martor, tot n-as inclina sa am o pozitie asa transanta ca a domnului peia. ieri am mers cu un taximetrist atat de inversunat impotriva tiganilor, incat declara ca daca ar avea o cada cu acid ar scapa de toti. dupa reactii si gradul de iritare, acesta parea exact tipul caruia, daca i-ai fi dat o arma, ar fi devenit fara prea multe mofturi un SS-ist cu acte in regula. pe de alta parte, stiu ca tensiunile sociale se ascut predominant in vremuri de criza, cand populatia, din cauza lipsurilor, se agata de tot felul de curente ideologie extreme, ca un fel de metoda de refulare. istoria n-a adunat atat de mult praf incat sa fie uitat ce s-a intamplat in timpul nazistilor. ma mir insa ca, dupa atatea dovezi oripilante a ceea ce poate genera disensiunea religioasa, ideologica, sociala, etc, inca se mai trezesc unii care sa bata cu pumnul in masa si sa opteze pentru masuri extreme. eu cred ca in astfel de probleme, din cauza atator taisuri, e bine sa fii cat mai moderat si chibzuit. nu uitati ca nu e nevoie de mai mult de un pas ca sa se ajunga la fapte imposibil de remediat! oameni se gasesc destui ca sa devina soldati ai unei astfel de cauze (una dintre vechile cunostinte avea portretul lui hitler in sufragerie). ps: tocmai citeam ieri ca din randul etniei rome provine johnny raducanu... A | |