| = ploaia și poezia | Aurelia Borzin [15.Jun.07 08:49] |
| Irina, apreciat dezinvoltura... ploii și a poeziei. | |
| + pahare de cleștar | florin caragiu [15.Jun.07 08:50] |
| mi-a plăcut cum ai reușit să creezi starea poetică... fluxul descendent ce răzbate purificator în geometria trupului și veșmintelor până la o eliberare de balastul de gânduri și o limpezime a conștiinței de sine: "în fața ploii oricum eram goi, limpezi, ca două pahare de cleștar". În final ai dat o intensitate specială acestei survolări a clipei de grație prin jocul contrastelor, unind prospețimea, inocența râsului cu tristețea, nostalgia ce vibrează în uitare. Las un semn de apreciere. | |
| = Răspunsuri | Irina Lazar [15.Jun.07 09:13] |
| Aurelia, apreciez și eu vizita ta :) Florin, era cât pe ce să șterg poezia asta. Faptul că o comentezi atât de frumos, îmi mai dă o speranță. Îmi pare bine că am reușit să transmit exact ceea ce simt - nevoia mea de puritate și de eliberare, care nu știu de ce în această perioadă, s-a intensificat tare mult. Mulțumesc pentru semn. | |
| = Stare apasatoare dizolvata prin ras | razvan rachieriu [15.Jun.07 12:29] |
| Ploaia pare un stigmat ce-și lasă urmele imunde pe fustă, pe frunte, umeri, coapse și udă gândurile atârnând “ca niște zdrențe colorate”. Ploaia creează o stare apăsătoare și letargică, care este însă dizolvată prin râs. | |
| = Cum adica? | Traian Rotărescu [15.Jun.07 16:04] |
| "hainele ni s-au dizolvat/ maturand torentele"? Din moment ce s-au topit tot din cauza torentelor inseamna ca au devenit acelasi element. Ce sa mai mature? E o imposibilitate. Poate daca dadeai alta continuare, de ex. maturand si ele strazile CU torentele etc... La fel n-am inteles cum pot niste "umbre de cer" sa prinda, ca niste piuneze, "lumina difuza"...nu suna bine chiar daca umbrele erau DIN cer; tot acolo in vazduh ar fi ramas atat ele cat si lumina observabile plus ca reiese o contradictie temporala: ori se mentine prezentul gerunziului, aici si acum (maturand) caz in care actiunea nu are cum sa se petreaca "in ziua de dincolo", ori plasezi, ceea ce e cam greu, actiunea in alt timp, cel de dincolo, care ar fi posibil in cazul unei dedublari, ce oricum nu se simte nicaieri. Este un tablou foarte concret care nu mai are unde evada, ar fi trebuit sa-l pastrezi in aceleasi cadre clare, fara echivocuri, sa-i mentii consistenta. | |
| = Răspunsuri | Irina Lazar [15.Jun.07 16:28] |
| Răzvan, e vorba de o stare apăsătoare, într-adevăr, dar nu din cauza ploii. Eu însămi sunt stigmatizată, iar ploaia îmi dă ocazia să mai eliberez din acea tensiune și stare de rău existentă. Râsul e cel prin care încerc să-l ademenesc pe cel de lângă mine și să-l fac să mă simtă aproape. Râsul pare ceva superfluu, dar e un mod de comunicare profund. Pe undeva ai intuit bine. Traian, e o problemă de accent - e vorba de umbrele (nu de umbre), cu accent pe a doua silabă. Acele obiecte pe care le folosesc oamenii pentru a se apăra de ploaie :) Și eu m-am gândit că s-ar putea să existe o confuzie, dar uite că tu m-ajuți să lămuresc problema. Pe de altă parte recunosc că logica nu e tocmai punctul meu forte în momentele mele de extaz date de ploaie. De fapt, pe undeva ploaia are o valoare simbolică, deși a pornit de la un fapt real. Referitor la altă observație - nu hainele măturau torentele ci lumina, poate ar trebui să modific puțin versul ăla,m dar mi-a plăcut și ambiguitatea creată prin apropierea lui de haine. Știu că predicatul stă de obicei după subiect. Trebuia să spun - mătura torentele/lumina difuză prinsă în ziua de dincolo...Dar am preferat gerunziul, mi s-a părut că are mai multă forță. Da -ziua este dincolo de umbrele. Umbrelele ne apără de ploaie, dar și de lumină. Și poate lumina e și dincolo de cer -un fel de esență necunoscută, captivă undeva. Sper că nu am fost așa alambicată și mulțumesc mult pentru aceste observații. Mă ajută enorm. | |
| = Mi-am amintit... | Adrian Dorie [15.Jun.07 20:37] |
| ... citindu-ti poezia, de cea mai ploioasa aventura din viata mea: un meci de fotbal sub picaturile reci ale unei furtuni. Eram gol, iar umerii-mi erau inundati de apa; limpede nu eram caci bausem cateva sticle cu bere; lumina era difuza (data de becurile masinilor); gandurile imi atarnau bahic de marginea luciditatii... deja am uitat... alte detalii picante. | |
| = :) | Irina Lazar [15.Jun.07 20:49] |
| Adrian, păcat că ai uitat. Mă interesau detaliile suplimentare. Chiar și așa, dacă textul meu ți-a fluturat ceva infim pe dinaintea ochilor...tot e bine. | |
| = după ploaie... | Petruț Pârvescu [19.Jun.07 09:52] |
| Irina, am citit cu plăcere poemul tău. foarte frumos și poetic"în fața ploii oricum eram goi" un sfat: cred, fără ultimele patru rânduri... ce zici?... cu prietenie, p.parvescu | |
| = Petruț Pârvescu | Irina Lazar [10.Dec.18 14:27] |
| De ce fără ultimele 4 rânduri? Ți se pare că rup cumva vraja? Păi toate se duc...Mulțumesc pentru citire și sfat :) | |
| = irina | Mahmoud Djamal [23.Jun.07 13:32] |
| frumos și limpede ca voi goi în fața ploii. aprecieri | |
| = Re: Mahmoud Djamal | Irina Lazar [13.Jul.07 19:24] |
| Incantata de vizita. Abia acum am observat :) Da, ploaia poate aduce o lume noua...Reintoarcerea la inocenta. | |