| = primul :D | Tara Mircea Marcel [21.Aug.07 14:08] |
| aceeasi senzatie de separare fata de lumea din exterior... inchisa ermetic, fara scapare in tine insuti, privesti si analizezi, tragi concluzia evidenta : "o zi ca oricare alta", dar ziua aceasta nu e ziua ta, e ziua tuturor celor din afara: a celor din tramvaie, a copiilor ce nu mai stiu, a batranilor ce isi uita numele, dar nu a ta. zilele in arcadia ta sunt singure, sunt "chircite" ca degetele adelei. prea mult CNN? :) | |
| = Adela, | Nicolae Popa [21.Aug.07 15:29] |
| Da, „Aur / topit pretutindeni.” Aur topit în lucruri obișnuite. Mi-a rămas această imagine din devastatorul tău poem Day 5. Și o regăsesc „pretutindeni” în descrierile din „Day 6” . „și mai sunt pretutindeni lucruri care tac despre toate acestea mărturisindu-le în taină doar celor care știu să le privească „ Și tu știi să le privești, Adela! Știi să le privești cu atîta intensitate încît le vedem și noi. „gustar își chircește frunzele Adela degetele” Și-s „frunze aurite pe margini”, iar degetele care scriu despre acestea sunt poleite cu poezie. | |
| = Odelia, | Ela Solan [22.Aug.07 00:19] |
| e o tristete inchisa fara drept de apel in paginile tale, trairile sunt atat de intense si de autentice incat infioara. Citesc si nu comentez pentru ca mi-e suficienta emotia. Ai un talent remarcabil. Elsa | |
| = fără să | Mihai Chirilă [21.Aug.07 18:23] |
| mă tem de ridicol, ori patetic, eu îți urez să ne trăiești, Adela. La Mulți Ani! Mishu | |
| = Arcadia | Iakab Cornelia Claudia [21.Aug.07 19:48] |
| happy birthday se auzea de undeva apoi un ecou inca un ecou ce putere au oare ecourile se intreba Adela si le lua la cercetat sunet cu sunet isi framanta apele pamanturile focurile vanturile sa poarte in ele prelungiri de ganduri uita de sine ca om pentru o clipa si fu zeita una curioasa si nestiutoare | |
| = . | Adela Setti [22.Aug.07 12:37] |
| vă mulțumesc prieteni. | |